Consiliul Concurenței anunță că a amendat opt companii, printre care Automobile Dacia și Renault Technologie Roumanie pentru practici ilegale pe piața muncii.
Companiile sunt acuzate că s-au înțeles între ele să își împartă piața forței de muncă, pentru a împiedica angajații să plece de la o firmă la alta și pentru a ține salariile la un nivel scăzut.
Consiliul Concurenţei a sancţionat opt companii cu amenzi în valoare totală de 163,71 milioane lei (aproximativ 32,15 milioane euro) pentru participarea la o înţelegere anticoncurenţială constând în împărţirea pieţei forţei de muncă pentru a limita mobilitatea angajaţilor şi a menţine costurile reduse cu resursa umană”, anunţă autoritatea de concurenţă.
În urma unei investigaţii, autoritatea de concurenţă a constatat că Alten Si-Techno Romania SRL, Akkodis Romania SRL, Automobile-Dacia SA, Bertrandt Engineering Technologies Romania SRL, Expleo Romania SRL, FEV ECE Automotive SRL, Renault Technologie Roumanie SRL şi Segula Technologies Romania SRL au stabilit să nu se concureze pentru recrutarea şi angajarea reciprocă a forţei de muncă calificată/specializată asociată activităţilor de producţie autovehicule şi/sau altor activităţi conexe, incluzând servicii de inginerie şi consultanţă tehnică din România. De asemenea, companiile s-au înţeles să nu recruteze resurse umane de la una dintre celelalte companii fără acordul prealabil al acesteia din urmă.
Citește și
Amenzile au fost aplicate astfel:
► Akkodis Romania SRL: 5.539.871,75 lei
► Alten Si-Techno Romania SRL: 10.651.566,50 lei
► Automobile-Dacia SA: 81.530.497,62 lei
► Bertrandt Engineering Technologies Romania SRL: 7.710.801,66 lei
► Expleo Romania SRL: 7.428.131,86 lei
► Fev ECE Automotive SRL: 1.398.870,03 lei
► Renault Technologie Roumanie SRL: 46.294.136,03 lei
► Segula Technologies Romania SRL: 3.158.982,76 lei.
Înțelegerile „no-poaching”, sancționate în premieră în România
Astfel de comportamente, cunoscute sub denumirea de acorduri „no-poaching”, sunt înţelegeri prin care companiile sunt de acord să nu angajeze sau să facă oferte spontane angajaţilor unor firme concurente, renunţând, astfel, la concurenţa pentru atragerea şi menţinerea forţei de muncă.
„Este primul caz în care sancţionăm astfel de practici anticoncurenţiale, în care companiile nu se concurează pentru atragerea forţei de muncă specializate. Resursele umane reprezintă un parametru esenţial al concurenţei între companii, având în vedere ponderea costurilor cu personalul în cheltuielile totale, deficitul de forţă de muncă sau mobilitatea salariaţilor/colectivului. Acest tip de comportament,„no-poaching”, este deosebit de nociv atât pentru concurenţă, prin crearea unor bariere artificiale pe piaţă, cât şi pentru angajaţi ale căror oportunităţi de mobilitate sunt afectate”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
În cadrul investigaţiei, una dintre companii a aplicat la programul de clemenţă, furnizând documente şi informaţii ce au avut o contribuţie semnificativă la probarea practicii anticoncurenţiale şi a primit o reducere semnificativă a amenzii, iar alte cinci companii şi-au recunoscut fapta şi, prin urmare, au beneficiat de reduceri ale sancţiunilor.
Investigaţia a fost declanşată în urma unei sesizări primite pe Platforma Avertizorilor de Concurenţă.
Legea concurenţei interzice orice înţelegeri între companii şi practici concertate care împiedică, restrâng sau denaturează concurenţa pe piaţa românească, cum sunt cele care împart pieţele/sursele de aprovizionare.
Deciziile Consiliului Concurenţei sunt executorii, iar amenzile aplicate reprezintă venituri la bugetul de stat. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) pune în aplicare decizia de sancţionare a autorităţii de concurenţă şi execută amenzile.
Decizia autorităţii de concurenţă va fi publicată pe site-ul instituţiei după eliminarea informaţiilor confidenţiale.
Urmărește Știrile PRO TV pe canalul de social media preferat:
