În România, mafia lemnului prosperă, iar statul încurajează tăierile ilegale de pădure, prin lipsa de acțiune și pasivitate. Potrivit estimărilor actuale, din pădurile României se fură, în fiecare an, aproximativ 11 milioane de metri cubi de lemn. Autoritățile statului închid însă ochii și puțini infractori ajung să fie pedepsiți. Majoritatea dosarelor penale deschise pentru infracțiuni silvice sunt clasate sau se dispune încetarea urmăririi penale. Anul trecut, de exemplu, din cele peste 9.400 de dosare doar 456 au fost trimise în instanță, adică un procent de doar 4,8 la sută. În plus, doar 35 persoane au fost condamnate la închisoare cu executare pentru infracțiuni silvice. Urmăriți un nou episod al campaniei Statul la Stat.
„Asta vrem să vedem, niște condamnări. Nu, că nu prezintă pericol social. Cât a furat? A furat un munte”, spune Octavian Berceanu, fost comisar șef al Gărzii Naționale de Mediu.
Imagini cu munți întregi schilodiți au devenit o realitate dureroasă în România. Potrivit estimărilor actuale, anual, se taie ilegal aproximativ 11 milioane de metri cubi de lemn. În aceste condiții am cerut instituțiilor statului date oficiale iar răspunsurile sunt dezarmante. Potrivit Parchetului General, în anul 2025 au fost deschise 9.417 dosare penale care privesc infracțiuni silvice. Din acestea, doar 456 adică un procent de 4,8 la sută au fost trimise în judecată, restul de 8.961 au fost clasate sau s-a dispus renunțarea la urmărirea penală.
George Gârbăcea, inspector-șef Garda Forestieră Națională spune că procurorii doar constată faptele, nu identifică și vinovați.
„Pentru că nu există identificat vinovatul, adică ce se întâmplă, în pădure se taie arbori ilegal, se deschide automat dosar, dar procurorul nu poate să identifice, doar constată că există fapta și nu se găsește vinovatul și se clasează dosarul. Prinde hoțul scoate-i ochii, că nu știi cine a fost…”
Deși se fură mult, aproape nimeni nu este tras la răspundere
Potrivit datelor transmise de ministerul Justiției, anul trecut doar 35 de persoane au fost condamnate la închisoare cu executare pentru infracțiuni silvice.
„Avem nevoie de personal specializat, de procurori specializați, în alte state deja există instanțe specializate pe dosarele de mediu, cu infracțiuni de mediu, acolo trebuie și noi să ajungem. Trebuie să înțelegem că până când nu vom aloca resursele necesare pentru a gestiona aceste infracțiuni în mod real, ele nu se vor finaliza cu condamnări pentru oamenii care sunt responsabili, infractorii ne vor scăpa printre degete iar mesajul transmis va fi: ”aici este vestul sălbatic, se pot tăia în continuare toate pădurile României”, afirmă Diana Buzoianu, ministrul Mediului.
Cu alte cuvinte, statul român nu poate sau mai degrabă nu vrea să se angajeze într-o luptă directă cu mafia lemnului. O industrie la negru în care se învârt miliarde de euro.
„Ori unde se duce miliardul ăsta în fiecare an, în niște buzunare de partid, asta am constatat eu, în niște buzunare ale unor mafioți locali sau persoane sus puse”, subliniază Octavian Berceanu, fost comisar șef al Gărzii Naționale de Mediu.
Vasile Crețu a lucrat mulți ani ca jandarm montan și în sutele de controale pe care le-a făcut a văzut cum este să te confrunți direct cu mafia lemnului.
„Am avut caz în care am oprit camion care transporta material lemnos, respectivul, și asta vorbim de anul 2018, respectivul ne-a spus clar, domnule dacă mă duc în curtea unei instituții, să zicem Direcția Silvică și nu am zece mii de lei la mine, mă duc degeaba, nu am ce căuta”, povestește Crețu.
„Mafia lemnului se bazează pe un munte de bani”
Fostul jandarm, care a fost și avertizor de integritate în cadrul instiuției, spune că, de multe ori, chiar unii dintre superiori îi cereau să închidă ochii la ilegalitățile pe care le constata.
„Păi, de exemplu, zona Sălătruc unde erau mai multe tăieri ilegale, se dăduse dispoziție, dar nu scrisă, dăduse dispoziție să nu facem acțiuni pe zona respectivă. Am avut caz în care am fost chemat și a zis că te-ai gândit vreodată că mai greșesc și ei? Greșesc și ei, exploatatorii. Te-ai gândit vreodată că în spatele unor oameni sunt alți oameni?”, spune Vasile Crețu care arată că din acea conversație trebuia să deducă nevoia de a fi mai blând.
„În momentul de față, mafia lemnului este o mafie care se bazează pe un munte de bani, un munte de bani care dacă tu nu ești dispus ca stat să îi aloci câteva resurse să lupți împotriva acestei mafii, lupți cu niște instrumente total inegale, lupți cu niște oameni care au conexiunile necesare, care au banii necesari și își folosesc toate aceste instrumente ca să rămână curați ca lacrima”, afirmă Diana Buzoianu, ministrul Mediului.
Pentru a destructura mafia este nevoie, în primul rând, de multă voință politică. Ori, atâta timp cât banii proveniți din exploatarea ilegală a pădurilor vor continua să ungă buzunarele politicienilor mai mici sau mai mari, aceștia vor face totul ca instituțiile de statului implicate în acestă luptă să nu aibă instrumentele necesare pentru a învinge.
