Oboseală care nu dispare după o noapte de somn, lipsă de energie, amețeli, dureri de cap sau senzația că și un efort mic devine mai greu decât înainte. Pentru multe femei, acestea sunt simptome puse pe seama programului încărcat, stresului sau lipsei de odihnă. Uneori însă, în spatele lor se află o carență de fier. Iar atunci când femeia își dorește o sarcină, problema merită cu atât mai mult atenție.
Femeile de vârstă reproductivă se numără printre categoriile cu risc crescut de deficit de fier, în special din cauza menstruațiilor abundente. În același timp, necesarul de fier va crește considerabil odată cu instalarea unei sarcini.
Dar poate lipsa fierului să influențeze și șansa de a rămâne gravidă?
„Fierul scăzut nu înseamnă automat infertilitate și este foarte important să nu inducem această teamă pacientelor. Dar o carență reală nu trebuie nici ignorată, mai ales atunci când vorbim despre o femeie care încearcă să obțină o sarcină. Fertilitatea presupune funcționarea optimă a întregului organism, iar înainte de concepție încercăm să corectăm problemele pe care le identificăm”, explică Dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate.
Fierul nu este important doar atunci când apare anemia
De cele mai multe ori, discuția despre fier începe abia când hemoglobina este scăzută și apare diagnosticul de anemie. În realitate, depozitele organismului se pot reduce înainte ca hemoglobina să iasă din limitele normale.
Cu alte cuvinte, o femeie poate avea rezerve scăzute de fier fără să fie încă anemică. Feritina este unul dintre markerii utilizați pentru evaluarea acestor depozite, iar deficitul de fier evoluează în mai multe etape înainte de apariția anemiei propriu-zise.
„Este o diferență importantă. Dacă hemoglobina este normală, pacienta poate presupune că nu are nicio problemă cu fierul. Dar hemoleucograma ne spune doar o parte din poveste. În anumite situații este util să evaluăm și depozitele de fier, prin feritină, eventual împreună cu alți parametri, în funcție de contextul medical”, spune dr. Andreas Vythoulkas.
Ce legătură există între fier și fertilitate
Fierul participă la formarea hemoglobinei și la transportul oxigenului către țesuturi, dar rolul său în organism este mai larg, fiind implicat și în numeroase procese celulare. În ceea ce privește fertilitatea, cercetările nu permit deocamdată afirmația că „lipsa fierului provoacă infertilitate”.
Un studiu publicat în 2023 a constatat că valorile feritinei sub 30 μg/L au fost mai frecvente în rândul femeilor cu infertilitate inexplicabilă decât în grupul de control. Autorii au subliniat însă că sunt necesare cercetări suplimentare pentru stabilirea unei relații clare de cauzalitate.
Alte cercetări au analizat aportul de fier și tulburările de ovulație și au identificat anumite asocieri favorabile, dar rezultatele studiilor din acest domeniu nu sunt complet uniforme.
„Trebuie să facem diferența între o asociere și o relație directă de cauzalitate. Nu putem spune unei paciente: «Nu rămâi însărcinată pentru că ai feritina mică». Infertilitatea poate avea foarte multe cauze. Dar dacă identificăm o carență de fier, este firesc să o corectăm și să aducem organismul într-o stare cât mai bună înainte de concepție”, explică medicul.
Menstruațiile abundente pot fi un semnal important
Uneori, carența de fier nu este problema principală, ci indiciul care ne conduce către ea. Femeile cu menstruații foarte abundente pierd mai mult fier în fiecare lună și au un risc crescut de a-și epuiza depozitele care conțin acest mineral important. Iar o menstruație abundentă merită investigată și dintr-un alt motiv: poate apărea în contextul unor afecțiuni ginecologice care, în anumite situații, pot influența și fertilitatea.
„Când o pacientă îmi spune că menstruația durează multe zile, că schimbă absorbantele foarte frecvent, are cheaguri mari și a avut în repetate rânduri fierul sau feritina scăzute, nu mă interesează doar să îi dau fier. Vreau să știu de ce îl pierde. Pot exista fibroame uterine, adenomioză, endometrioză sau alte cauze care trebuie evaluate”, explică dr. Andreas Vythoulkas.
Oboseala nu este singurul semn
Deficitul de fier și anemia feriprivă pot provoca oboseală, slăbiciune și dificultăți de concentrare. Pe măsură ce deficitul devine mai important, pot apărea și amețeli, dureri de cap, paloare, palpitații sau toleranță redusă la efort.
Problema este că multe dintre aceste manifestări sunt nespecifice.
O femeie care încearcă de luni întregi să obțină o sarcină poate pune epuizarea pe seama stresului. O alta poate considera amețeala o consecință a faptului că nu a mâncat suficient în ziua respectivă. De aceea, diagnosticul nu se pune pe baza simptomelor.
„Nu recomand administrarea fierului doar pentru că o pacientă spune că este obosită. Oboseala poate avea zeci de cauze. Facem analize și tratăm ceea ce găsim, nu ceea ce presupunem”, subliniază medicul.
Ce analize pot arăta dacă există o carență de fier
Hemoleucograma este investigația de bază pentru identificarea anemiei, însă evaluarea poate include și feritina și, atunci când medicul consideră necesar, alți parametri ai metabolismului fierului.
Feritina oferă informații despre depozitele de fier, dar interpretarea rezultatului trebuie făcută în context, deoarece este și un marker influențat de inflamație. De aceea, valoarea „fierului seric” analizată izolat nu este întotdeauna suficientă pentru a stabili dacă o persoană are sau nu un deficit.
În cazul unei femei care își dorește o sarcină, evaluarea devine cu atât mai justificată dacă are menstruații abundente, antecedente de anemie, alimentație foarte restrictivă, probleme de absorbție intestinală sau simptome sugestive.
Poate corectarea deficitului de fier să crească șansele de sarcină?
Un studiu publicat în 2025, realizat în rândul femeilor cu infertilitate și deficit de fier, a identificat o asociere între corectarea depozitelor de fier și rezultate reproductive mai bune. Fiind însă un studiu observațional, rezultatele nu demonstrează că administrarea fierului este, în sine, un tratament pentru infertilitate.
„Dacă o pacientă are deficit, îl tratăm pentru că organismul are nevoie de fier, indiferent dacă încearcă sau nu să rămână însărcinată. Faptul că își dorește un copil este un argument în plus pentru a intra în sarcină cu rezerve cât mai bune, pentru că necesarul va crește după concepție”, precizează dr. Andreas Vythoulkas.
În timpul sarcinii crește volumul sanguin matern și, odată cu acesta, necesarul de fier. Deficitul de fier și anemia din sarcină sunt asociate cu riscuri precum nașterea prematură și greutatea mică la naștere.
Mai mult fier nu înseamnă automat fertilitate mai bună
Popularitatea suplimentelor destinate perioadei de preconcepție poate crea și o altă problemă: administrarea mai multor produse în paralel, fără ca femeia să știe exact ce cantitate totală de fier consumă. Iar aceasta nu este o strategie recomandată.
Unele date observaționale au ridicat chiar întrebări în legătură cu aportul suplimentar foarte mare de fier și rezerva ovariană, ceea ce reprezintă încă un argument împotriva suplimentării „după ureche”.
„În fertilitate avem tendința să credem că dacă o vitamină sau un mineral este important, o cantitate mai mare ne va ajuta și mai mult. Nu funcționează așa. Fierul se administrează atunci când există indicație și într-o doză adaptată pacientei. Excesul nu aduce un beneficiu suplimentar și poate avea efecte nedorite”, atrage atenția dr. Andreas Vythoulkas.
Suplimentele cu fier pot avea și reacții adverse digestive, printre care greață și constipație, astfel încât forma și doza trebuie alese împreună cu medicul.
Fierul din alimentație rămâne important
Carnea slabă și fructele de mare sunt surse importante de fier hemic, în timp ce leguminoasele, nucile, anumite legume și cerealele fortificate conțin fier non-hemic.
Asocierea alimentelor vegetale bogate în fier cu surse de vitamina C poate favoriza absorbția.
Pentru o femeie cu o carență importantă însă, dieta nu este întotdeauna suficientă pentru refacerea rapidă a depozitelor, caz în care medicul poate recomanda tratament.
Și aici trebuie căutată cauza. Dacă pierderea de fier continuă lună de lună prin menstruații foarte abundente sau există o problemă de absorbție, simpla modificare a meniului nu va rezolva întotdeauna situația.
Carența de fier este o piesă dintr-un puzzle mai mare
Evaluarea fertilității nu trebuie redusă la un singur rezultat de laborator.
Vârsta femeii, rezerva ovariană, ovulația, permeabilitatea trompelor uterine, uterul, endometrul, spermograma partenerului și istoricul medical al cuplului sunt doar câteva dintre elementele care trebuie luate în calcul.
„Cea mai mare greșeală ar fi ca o femeie care încearcă de un an sau doi să rămână însărcinată să creadă că a găsit în feritina scăzută singura explicație și să amâne evaluarea de infertilitate până când o corectează. Putem trata deficitul de fier și, în același timp, să investigăm motivele pentru care sarcina întârzie să apară”, spune specialistul.
Pentru femeile sub 35 de ani, evaluarea infertilității este în general recomandată după un an de contacte sexuale regulate, neprotejate, fără obținerea unei sarcini, iar după 35 de ani perioada de așteptare se reduce la șase luni, tocmai pentru că timpul este cel mai mare dușman al rezervei ovariene, „depozitul” de material genetic feminin cu care ne naștem și care scade ireversibil odată cu înaintarea în vârstă.
:format(webp):quality(100)/https%3A%2F%2Fwww.csid.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F07%2Fdr-andreas-vythoulkas.jpg)
FOTO: Shutterstock.
