Nimeni nu scapă de scumpiri, iar în câteva zile valul va ajunge și pe Bătrânul Continent. Fluxul de petrol din Orientul Mijlociu este „sugrumat”, iar Europa se pregătește să facă față unei crize energetice, pe fondul războiului din Iran. Deja foarte multe regiuni de pe glob sunt în criză, arată un jurnalist al New York Times, specializat în tendințele și fluctuațiile globale pe segmentul energetic.
Criza petrolului se apropie de un punct critic, iar efectele ar putea fi resimțite în lanț pe întreg globul, pe măsură ce transporturile începute înaintea izbucnirii conflictului se epuizează treptat. Jurnalistul american Max Fisher explică mecanismul prin care lumea încă primește petrol, deși fluxurile au fost întrerupte, și avertizează că momentul în care aceste livrări se opresc ar putea declanșa scumpiri majore.
Fisher atrage atenția că una dintre cele mai mari confuzii legate de criza petrolului este legată de ritmul extrem de lent în care se deplasează transporturile maritime.
„Acesta este un petrolier și ceea ce trebuie să știți despre un petrolier este că e foarte, foarte mare. Călătorește cu 10 sau 15 noduri — adică, fără nicio glumă, cu viteza unei biciclete”, explică el într-un clip, subliniind că transportul petrolului pe mare este un proces lent, dar constant.
Fisher descrie fluxul global al petrolului ca pe o rețea continuă de transporturi care pornesc din Orientul Mijlociu și ajung în toate colțurile lumii.
„Aceste linii roșii arată petrolul care pleacă din Orientul Mijlociu și este distribuit pe mapamond. Acum, acest flux a fost întrerupt. Iată-l însă în decembrie, înainte de război: petrolul avea un flux continuu”, spune jurnalistul.
Fluxul global de petrol, întrerupt de război
Potrivit acestuia, chiar și după izbucnirea conflictului, lumea a continuat să primească petrol deoarece existau deja numeroase transporturi aflate pe drum.
„Când a pornit războiul, iar fluxul de petrol s-a oprit, a existat în continuare o cantitate suficientă pe drum, în lunga și lenta călătorie «cu bicicleta» în jurul globului. Încă primim transporturi care au plecat înainte de începerea războiului. Dacă vă uitați din nou la hartă, vedeți că majoritatea livrărilor către SUA se vor opri în jurul datei de 15 aprilie. În Europa, se opresc în jurul datei de 10 aprilie. În Asia, pe 1 aprilie, fiind abia la început”, afirmă jurnalistul.
„În unele părți ale Africii, penuria a început din 20 martie – ei sunt deja din plin în această situație gravă. Sunt afectate chiar și locuri precum SUA, unde încă primim petrol trimis dinainte de începerea războiului”, spune Fisher.
Datele-limită pentru oprirea livrărilor
Pe măsură ce transporturile se epuizează, presiunea pe piață crește, iar competiția pentru resurse devine tot mai intensă.
„Țările ale căror transporturi s-au epuizat creează această creștere mare a cererii. Așa că, de fiecare dată când mergeți la pompă sau plătiți factura de energie, «licitați» împotriva lor, iar ei «licitează» împotriva voastră”, explică Fisher, descriind modul în care cererea globală influențează direct prețurile pentru consumatori.
Potrivit acestuia, situația ar putea deveni și mai dificilă în perioada imediat următoare, mai ales pentru marile economii.
„Toate acestea se vor înrăutăți semnificativ atunci când China și Europa vor începe să rămână și ele fără transporturi și vor crește cererea pentru a le înlocui, ceea ce este foarte probabil să se întâmple în viitorul extrem de apropiat”, avertizează jurnalistul.
Analiza lui Max Fisher sugerează că efectele reale ale întreruperii fluxurilor de petrol nu se văd imediat, ci apar treptat, pe măsură ce ultimele transporturi ajung la destinație și nu mai sunt înlocuite. În acest context, perioada următoare este considerată critică pentru stabilitatea piețelor energetice și pentru nivelul prețurilor la combustibili și energie la nivel global.
Editor : C.A.
