Compania israeliană Elbit Systems se pregăteşte să înceapă livrarea dronelor Watchkeeper X către România în baza unui contract de 1,89 miliarde de lei (428,75 milioane de dolari), a anunţat compania luni, după ce ministrul apărării român, Radu Miruţă, a ameninţat săptămâna trecută că va anula acordul din cauza întârzierilor.
Acordul pentru şapte sisteme de aeronave fără pilot a fost semnat în 2022, livrările fiind programate să înceapă în 2025, amintește Reuters, citată de Agerpres.
„În ciuda provocărilor generate de situaţia excepţională de securitate din Israel, care a fost recunoscută drept eveniment de forţă majoră de către clienţii companiei din întreaga lume, proiectului i s-a acordat prioritate ridicată”, a precizat Elbit Systems într-un răspuns trimis prin e-mail la solicitarea Reuters.
„Sistemele sunt gata să fie supuse testelor finale de acceptare în România spre sfârşitul lunii aprilie, sub rezerva aprobării de către autorităţile de reglementare din România”, a adăugat compania, precizând că dronele sunt fabricate în România.
România are o frontieră terestră de 650 km cu Ucraina şi a fost afectată de încălcări ale spaţiului aerian de către drone, iar fragmente din acestea au căzut pe teritoriul său de când Rusia a început să atace porturile ucrainene situate peste Dunăre faţă de România.
Ministrul Apărării, Radu Miruţă, a spus săptămâna trecută că livrarea, programată iniţial pentru vara anului 2025, nu a fost realizată, iar continuarea întârzierilor ar putea face ca tehnologia să devină depăşită din punct de vedere operaţional.
„Analizăm în cadrul ministerului dacă nu cumva vrem să reziliem acest contract. Avem posibilitatea asta legală. Sunt nişte dispozitive cu caracteristici tehnice care, dacă sunt primite la câţiva ani mai târziu, nu mai sunt de actualitate. Noi am comandat nişte drone cu anumite caracteristici care să vină în 2025; dacă ele vin mult mai târziu, s-ar putea să spunem că ele nu mai sunt de interes să le primim”, a explicat ministrul.
El a precizat că este un contract încheiat în 2023, iar compania a făcut solicitări invocând motive de forţă majoră, având în vedere „incidentele militare care s-au desfăşurat în ţara unde compania aceasta este înfiinţată”. Conform ministrului, au fost înregistrate trei solicitări. Primele două au însumat trei-patru luni, fiind admis argumentul forţei majore, întrucât erau îndeplinite condiţiile legale. A treia solicitare de amânare, de 6 luni, tot pentru forţă majoră, a fost respinsă de Ministerul Apărării.
„Până astăzi, penalităţile pe care această companie trebuie să le plătească Ministerului Apărării sunt undeva la 60 de milioane de euro şi cresc în fiecare zi”, a mai spus Miruţă.
Editor : M.B.
