Pentru mulți oameni, vara înseamnă vacanțe și timp petrecut în aer liber. Pentru cei care suferă de alergii, însă, sezonul cald poate aduce strănut persistent, ochi iritați, dificultăți de respirație și alte simptome care sunt adesea confundate cu o răceală. Medicul alergolog Dr. Petruțescu Brîndușa a explicat, pentru Digi24.ro, care sunt cele mai frecvente alergii de vară, ce factori le declanșează și cum pot fi recunoscute.
Deși sunt foarte răspândite, aceste afecțiuni sunt adesea confundate cu o răceală obișnuită sau sunt tratate superficial, ceea ce poate întârzia stabilirea diagnosticului și inițierea tratamentului adecvat.
Ce sunt alergiile
Alergiile reprezintă reacții exagerate ale sistemului imunitar la substanțe care, în mod normal, sunt inofensive pentru organism. Aceste substanțe, numite alergeni, sunt percepute în mod eronat ca un pericol, iar organismul declanșează un răspuns imun a cărui intensitate diferă de la o persoană la alta.
Cele mai frecvente alergii în sezonul cald
„În sezonul estival, numărul reacțiilor alergice crește semnificativ, pe fondul concentrațiilor ridicate de polen, al temperaturilor crescute și al umidității. Printre cele mai frecvente se numără:
Alergia la polenul de graminee
Una dintre cele mai frecvente alergii sezoniere este provocată de polenul gramineelor, respectiv al ierburilor și cerealelor. Aceste plante eliberează cantități mari de polen, în special între lunile mai și iulie, iar particulele sunt transportate de vânt pe distanțe mari. Printre speciile implicate se numără iarba de gazon, păiușul, golomățul și timoftica.
Alergia la polenul buruienilor
În a doua parte a verii și la începutul toamnei, manifestările alergice sunt cauzate, de cele mai multe ori, de polenul buruienilor. Cea mai cunoscută este ambrozia, o plantă invazivă care produce cantități foarte mari de polen și poate provoca reacții chiar și la concentrații reduse în atmosferă.
Alergia la mucegaiuri
Temperaturile ridicate și umiditatea favorizează dezvoltarea mucegaiurilor atât în exterior, cât și în interiorul locuințelor. Sporii eliberați în aer pot declanșa reacții alergice, mai ales la persoanele sensibile. Mucegaiurile se dezvoltă frecvent pe vegetația în descompunere, în grădini, dar și în spații slab ventilate, precum băile sau pivnițele.
Alergia la înțepăturile de insecte
În sezonul cald crește și riscul reacțiilor provocate de înțepăturile de albine, viespi, bondari sau furnici. În majoritatea situațiilor apar reacții locale, însă, în cazuri severe, acestea pot evolua către anafilaxie, o urgență medicală.
Sindromul de alergie orală
Persoanele alergice la polen pot dezvolta reacții și după consumul unor fructe sau legume crude. Afecțiunea, cunoscută drept sindrom de alergie orală, este determinată de asemănarea dintre proteinele din polen și cele din anumite alimente.”, a explicat Dr. Petruțescu Brîndușa
Cum se manifestă alergiile de vară
Manifestările diferă în funcție de alergen și de sensibilitatea fiecărui pacient, însă există câteva simptome caracteristice.
„Cele mai frecvente sunt strănutul repetat, secrețiile nazale apoase, congestia nazală și mâncărimea la nivelul nasului. Pot apărea și simptome oculare, precum înroșirea ochilor, lăcrimarea excesivă sau senzația de mâncărime. La unele persoane apar tuse iritativă, respirație șuierătoare și dificultăți de respirație, mai ales dacă suferă de astm. În anumite cazuri pot exista erupții cutanate, urticarie sau reacții locale după înțepături de insecte.
Cum diferă manifestările la adulți și copii
La adulți predomină rinita și conjunctivita alergică. Simptomele apar, de regulă, în anumite perioade ale anului și se accentuează după expunerea la polen, în timpul plimbărilor, activităților de grădinărit sau practicării sportului în aer liber. În cazul persoanelor cu astm alergic pot apărea episoade de tuse, senzație de constricție toracică și dificultăți respiratorii.
La copii, semnele sunt uneori mai greu de observat. Pe lângă strănut și secrețiile nazale, pot apărea frecarea repetată a nasului, respirația pe gură, sforăitul, tulburările de somn, iritabilitatea, dificultățile de concentrare și oboseala. Netratate, aceste manifestări pot afecta calitatea somnului și rezultatele școlare.”, a mai explicat specialistul
Cum deosebești o alergie sezonieră de o răceală
„Deși cele două afecțiuni au simptome asemănătoare, există câteva diferențe importante. Alergiile debutează brusc, imediat după contactul cu alergenii. Strănutul apare în salve, secrețiile nazale sunt clare și apoase, iar mâncărimea la nivelul nasului, ochilor sau cerului gurii este un simptom caracteristic. Febra lipsește, iar manifestările pot persista săptămâni sau chiar luni, reapărând în aceeași perioadă a anului.
În schimb, răceala are un debut treptat, durează, în general, între șapte și zece zile, iar secrețiile nazale devin adesea dense și colorate. Mâncărimea apare rar, însă poate exista febră.”, adăugat medicul alergolog
Ce măsuri eficiente putem lua pentru a reduce expunerea la alergene
„Deși evitarea completă a alergenilor este dificilă, există o serie de măsuri care pot reduce semnificativ intensitatea simptomelor alergice, în funcție de tipul de expunere.
Pentru alergia la polen:
- monitorizarea zilnică a concentrațiilor de polen;
- limitarea activităților în aer liber în perioadele cu nivel ridicat de polen;
- menținerea geamurilor închise în zilele cu concentrații crescute;
- utilizarea aerului condiționat cu filtre curate;
- duș și schimbarea hainelor imediat după întoarcerea în locuință;
- evitarea uscării hainelor în spații exterioare.
Pentru alergia la mucegaiuri:
- aerisirea regulată și corespunzătoare a locuinței;
- reducerea umidității excesive din interior;
- îndepărtarea zonelor afectate de mucegai;
- utilizarea dezumidificatoarelor atunci când este necesar.
Pentru alergia la înțepături de insecte:
- evitarea parfumurilor puternice în spații deschise;
- purtarea hainelor care acoperă cât mai mult din suprafața pielii;
- evitarea consumului de alimente și băuturi dulci în aer liber, în apropierea insectelor;
- utilizarea plaselor de protecție.”, a mai precizat sursa Digi24.ro
Când este necesar consultul alergologic
„Evaluarea de specialitate este recomandată atunci când simptomele persistă mai multe săptămâni, reapar în fiecare an sau nu răspund la tratamentele obișnuite. Consultul este necesar și în cazul dificultăților de respirație, al suspiciunii unei reacții alergice provocate de înțepături de insecte sau atunci când manifestările afectează somnul, activitatea profesională ori performanțele școlare. Medicul alergolog poate identifica alergenii responsabili prin teste cutanate sau analize de sânge și poate stabili un plan terapeutic adaptat fiecărui pacient.
Ce tratamente sunt disponibile
Tratamentul este ales în funcție de tipul alergiei și de severitatea simptomelor. Printre opțiunile recomandate se numără antihistaminicele orale, spray-urile nazale cu corticosteroizi, antihistaminicele nazale, picăturile oftalmice antialergice, tratamentele pentru controlul astmului alergic și autoinjectorul cu adrenalină pentru persoanele cu risc de anafilaxie.
În anumite cazuri de alergii respiratorii, medicul poate recomanda imunoterapia alergen-specifică, cunoscută și sub denumirea de vaccinare antialergică. Este singura metodă care poate modifica evoluția bolii, reducând sensibilitatea organismului la alergenul responsabil.”, a concluzionat Dr. Petruțescu Brîndușa, medic alergolog