O planetă gigantică aflată la aproape 60 de ani-lumină de Pământ i-a surprins pe astronomi după ce observațiile realizate cu telescopul spațial James Webb au arătat că aceasta ar putea avea nori formați din săruri și o atmosferă plină de substanțe toxice precum metan, amoniac și hidrogen sulfurat. Cunoscută sub numele de GJ504b, planeta este considerată unul dintre cele mai neobișnuite corpuri cerești descoperite până acum, scrie Science Alert.
„Planeta Roz este cel mai rece companion descoperit vreodată cu ajutorul instrumentelor terestre”, a explicat Aneesh Baburaj, cercetător postdoctoral la Northwestern University și autor principal al studiului.
„Multe echipe din întreaga lume au făcut observații suplimentare pentru a-i analiza lumina, dar era prea slabă pentru instrumentele de la sol.
Asta a făcut-o o țintă perfectă pentru James Webb. Când am obținut în cele din urmă spectrul său, a părut imediat interesant. Dar pe măsură ce am analizat mai atent datele, ne-am dat seama că nu seamănă cu nimic din ce am studiat până acum.”
Astronomii au descoperit inițial acest obiect intrigant, numit GJ504b, în 2013. Se află la mai puțin de 60 de ani-lumină distanță și orbitează o stea asemănătoare Soarelui la o distanță uriașă: de peste 40 de ori mai mare decât cea dintre Pământ și Soare, chiar mai departe decât Pluto.
Noile estimări, bazate pe simulări și pe datele spectrale furnizate de James Webb, sugerează că GJ504b este mult mai masivă și mai veche decât se credea anterior.
În mod surprinzător, planeta pare să fie cu aproximativ 10% mai mică decât Jupiter, dar de 25 de ori mai masivă.
De asemenea, este relativ rece. Corpurile gigantice se formează la temperaturi extrem de ridicate, însă acest obiect are doar aproximativ 290 de grade Celsius, mult mai puțin decât alte corpuri similare care ating mii de grade. Acest lucru sugerează că ar avea între 2,5 și 4,5 miliarde de ani, o vârstă comparabilă cu cea a Sistemului Solar.
Atunci când cercetătorii au introdus datele de la James Webb în modelele lor astrofizice, a apărut o anomalie termică ciudată, ca și cum lipsea o componentă importantă din atmosfera planetei. Această anomalie a dispărut abia când au introdus în simulări prezența norilor. Nu orice fel de nori, ci nori sărați.
„Am rulat simulări cu nori, iar rezultatele s-au potrivit cu ceea ce știm despre planetele reci”, a spus Baburaj.
„Am testat trei tipuri diferite de nori, iar cei formați din săruri s-au potrivit cel mai bine. Când am inclus norii sărați, semnătura moleculelor din straturile mai adânci ale atmosferei a fost atenuată, iar rezultatele au devenit fizic plauzibile.”
Deși natura lor exactă rămâne incertă, acești nori ar putea fi compuși din clorură de potasiu sau sulfură de zinc.
În plus, cercetătorii au găsit indicii ale unui amestec atmosferic toxic, care ar putea conține apă, monoxid de carbon, metan, amoniac și hidrogen sulfurat.
Analiza sugerează și că GJ504b ar putea fi mai degrabă o planetă formată dintr-un disc protoplanetar plin cu resturi cosmice, decât o stea eșuată.
Potrivit cercetătorilor, acest studiu marchează un moment important pentru utilizarea telescopului James Webb și a tehnicilor moderne de modelare în descifrarea unor obiecte reci și greu de observat din Univers.
„Este pentru prima dată când descoperim că norii de sare sunt esențiali pentru a explica spectrul unui astfel de obiect”, a concluzionat Baburaj.
„Este un bun memento că trebuie să luăm întotdeauna în calcul norii în modelele noastre.”
Editor : Ș.A.