Fostul ministru de Externe și fost consilier prezidențial, Cristian Diaconescu, a explicat, la Digi24, că președintele Nicușor Dan va reprezenta România la Washington ca observator al Consiliului Păcii înființat de Donald Trump cu un aport deja implementat privind sprijinul acordat Fâșiei Gaza. În ceea ce privește refuzul altor state europene de a participa la acest consiliu al lui Donald Trump priving Gaza, diplomatul spune că „față de acest subiect trebuie să gândim nu că suntem stat mic, stat mare sau stat care este deștept dacă se aliniază, ci stat inteligent din punct de vedere al propriilor interese, chiar dacă la un moment dat nu coincid așteptările”. Diaconescu susține ideea unei bilaterale Nicușor Dan – Donald Trump pe marginea Consiliului unde să fie discutat „un proiect solid care într-adevăr să concretizeze domeniile, direcțiile la care și România și SUA sunt interesate”.
„Să înțelegem un pic contextul pentru a trage o concluzie. În noiembrie 2025 a fost aprobată o rezoluție a Consiliului de Securitate, doar cu două abțineri – Federația Rusă și China – privind un proces în 20 de puncte în legătură cu reconstrucția și administrarea Fâșiei Gaza. Rezoluția a fost introdusă spre aprobare în Consiliul de securitate de SUA. Statele Unite au rămas titular al acestei decizii. Ulterior, președintele Trump a anunțat – și la Davos a și luat semnăturile pe care și le-a dorit – în legătură cu acest Consiliu al Păcii legat de implementarea acestei rezoluții a Consiliului de Securitate, dar nu numai, adăugând crizei Gaza și alte elemente în context. Și de aici a apărut discuția.
Așa cum corect a menționat președintele Nicușor Dan, în legătură cu ceea ce se întâmplă în Gaza mergem la Washington. Eu cel puțin așa am auzit exprimându-se.
Deci, din acest punct de vedere există mandat conform dreptului internațional privind o coaliție de voință, așa cum funcționează și în legătură cu Ucraina, legat de această desfășurare.
Mai mult decât atât, România ar fi incorect să considerăm, din punct de vedere al demersului prezidențial, ca fiind doar un gest simbolic sau de oportunism politic, în contextul unui sprijin, mai ales pe dimensiunea umanitară extraordinară, pe noi l-am dat în ultimii ani, cu cooperarea atât a statelor din zonă, cât și a Israelului. Din acest punct de vedere, noi mergem la Washington, dacă discutăm de Gaza, cu un aport deja implementat, deci avem un argument cât se poate declar din această perspectivă. În legătură cu extinderea mandatului, așa cum s-a discutat, aici ar fi o serie de probleme. Dacă se pune în discuție apropierea de o organizație internațională, aici este nevoie, în parcursul de constituire a mandatului inclusiv al președintelui, de evaluarea Ministerului de Externe privind aspectele statutare. Există o cartă a acestei coaliții, dar deocamdată nu este clar în ce direcție se îndreaptă, mai ales privind configurația membership-ului.
Se face o evaluare în ceea ce privește eventualele coliziuni cu alte obligații asumate în alte tratate constitutive la care România este parte. De principiu, se ia o decizie a CSAT-ului privind aspectele de securitate generice. Iar, dacă se pune problema – vorbesc strict din punct de vedere legal – unor costuri financiare în legătură cu participarea sau a unor modificări în ceea ce privește obligațiile anterioare la care mă refer, ai nevoie, conform legii 530/2003, să treci prin Parlament spre ratificare un astfel de mandat”, spune Cristian Diaconescu.
În ceea ce privește refuzul altor state europene de a participa la acest consiliu al lui Donald Trump priving Gaza, diplomatul spune că „față de acest subiect, ca de altfel și alte teme, trebuie să gândim nu că suntem stat mic, stat mare sau stat care este deștept dacă se aliniază, ci stat inteligent din punct de vedere al propriilor interese, chiar dacă la un moment dat nu coincid așteptările”.
„Lumea de astăzi, când și Davos și la Munchen am auzit din voce avizate, și n-au prea existat variante de interpretare, faptul că ordinea mondială este într-o fază de ruptură, nu am auzit în egală măsură cineva să contrazică această aserțiune. Înseamnă că o redistribuire, o reorganizare a intereselor va exista.
După părerea mea, față de acest subiect, ca de altfel și alte teme, trebuie să gândim pe două paliere. Nu acela că suntem stat mic, stat mare sau stat care este deștept, dacă se aliniază, ci stat inteligent din punct de vedere al propriilor interese, chiar dacă la un moment dat nu coincid așteptările. Faptul că te evaluez, eu partener al României, și îmi dau seama că ai acționat conform unui anume tip de contexte și ești, din această perspectivă, predictibil. Acesta este principalul argument pe care trebuie să-l pui pe masă, evident, în urma unor elemente strategice pe care le-ai analizat acasă. Atenție, nu la improvizație și nu în ideea de a-ți face fotografii. Văd o campanie să-ți faci poze. Oameni buni, haideți să o lăsăm deoparte. Situația e mult mai grea”, susține Diaconescu.
Acesta susține că trebuie „să ieșim din acest tip de paradigmă de «Ce le dăm noi lor, ca ei să fie cumsecade cu noi?»”.
„Înțeleg că la nivel instituțional au gândit această vizită. Nu știu care sunt elementele de context și țintele pe care și le propune președintele din această perspectivă. Mi-aș dori o bilaterală separată, așezată, cu un proiect solid pe masă, care într-adevăr să concretizeze domeniile, direcțiile la care și România și Statele Unite sunt interesate. Și din punctul de vedere al Statelor Unite, există interese foarte serioase în a colabora cu România. Să ieșim din acest tip de paradigmă de «Ce le dăm noi lor, ca ei să fie cumsecade cu noi?» Vă rog frumos, nu intrăm în această logică «cine nu e cu mine e împotriva mea». Nu, sunt elemente mult mai complexe.
Din această perspectivă, mi-aș dori o bilaterală așezată, care nu amestecă momentele, care nu reprezintă o inerție a unui semnal multilateral privind acest «Board of Peace», față de care nu știm deocamdată care ar fi statutul observatorului, pentru că în cartă nu apare această denumire. Vor fi la aceeași masă”, afirmă Cristian Diaconescu.
El spune că președintele României ar trebui să aibă trei teme care au fost bine gândite înainte de a se urca în avion.
„Sunt subiecte, știind foarte bine că nu sunt doar solicitări ale României. Coincid și cu anumite interese de cealaltă parte. Dat fiind contextul destul de rapid, sunt înțelese și nu primești în partea celeilalte părți răspunsul «stai un pic să le transmit la ai mei, să vedem cum le văd». Deci să fie ceva perceptibil rapid. Este bine, Trump e o personalitate care își asumă direct, dar sunt aspecte. De exemplu, comandamentul de sud al Alianței a trecut de la Statele Unite la Italia. Și Statele Unite, și Italia sunt la cel mai înalt nivel, alături de România, pentru că noi facem parte din această zonă de referință. Se află la Washington toți trei. Se poate gândi la ceva.
În egală măsură, SUA sunt foarte interesate în acest moment de dezvoltările din Orientul Mijlociu, fără a exclude chiar folosirea forței într-un anumit context, dacă Iranul se dovedește necooperant. Așa cum foarte bine se știe, sprijinul logistic al României este esențial din această perspectivă.
Toată lumea vorbește de minerale. Îți doreși să fii o țară nu numai care e un teritoriu din care se iau minerale, ci și o țară care are și tehnologii și aspecte industriale foarte interesante. Probabil că Trump ar înțelege că decât să iei minerale din Africa sau din Asia, e mai simplu să nu traverseze oceane și să iei dintr-o altă zonă, dar într-un sens partenerial. Cine îmi lucrează, că nu putem noi doi să lucrăm. Lucrează cei cărora li se dau o astfel de sarcină și, automat, la întâlnirea bilaterală nu facem decât să concluzionăm că am avut dreptate. Deci există o puncte de cooperare. Și mai există astfel subiecte, precum energia.
În momentul ăla establishmentul începe să lucreze. Se creează memorandumurile de înțelegere și, când faci bilaterala, ieși cu ceva la presă”, a mai explicat Cristian Diaconescu.
Editor : Alexandru Costea
