Deși fumatul rămâne principala cauză a cancerului pulmonar, tot mai multe persoane care nu au fumat niciodată primesc acest diagnostic. Potrivit medicului oncolog Surender Kumar Dabas, poluarea aerului, factorii genetici și expunerile din viața de zi cu zi pot contribui semnificativ la apariția bolii.
Specialiștii atrag atenția că asocierea exclusivă a cancerului pulmonar cu fumatul poate întârzia diagnosticul în cazul nefumătorilor, care tind să ignore simptomele timpurii.
Cancerul pulmonar nu afectează doar fumătorii. Factorii de risc pe care mulți îi ignoră
Poluarea aerului, un factor de risc tot mai important
Particulele fine din aer (PM2.5), provenite din traficul rutier, industrie sau arderea combustibililor, pot pătrunde adânc în plămâni și pot favoriza inflamația cronică, un proces implicat în dezvoltarea cancerului pulmonar. Cercetările recente sugerează că expunerea îndelungată la poluare poate crește riscul chiar și la persoanele care nu au fumat niciodată, anunță The Times of India.
Genele pot influența susceptibilitatea
Unele persoane moștenesc modificări genetice care le fac mai vulnerabile la apariția cancerului pulmonar. În plus, anumite mutații pot apărea spontan de-a lungul vieții și pot favoriza dezvoltarea tumorilor.
În prezent, testarea moleculară joacă un rol esențial în identificarea acestor mutații și în alegerea tratamentelor țintite, care pot îmbunătăți prognosticul anumitor pacienți.
Expunerile din viața de zi cu zi contează
Pe lângă fumatul activ, există și alți factori care pot crește riscul de cancer pulmonar, printre care:
- expunerea la fumul de țigară al altor persoane;
- gazul radon din locuințe;
- azbestul și alte substanțe utilizate în anumite domenii profesionale;
- poluarea din interiorul locuinței, inclusiv fumul rezultat din gătit sau încălzire cu combustibili solizi.
Simptome care nu trebuie ignorate
Cancerul pulmonar poate evolua mult timp fără manifestări evidente. Totuși, este recomandat un consult medical dacă apar simptome precum:
- tuse persistentă;
- dificultăți de respirație;
- durere în piept;
- răgușeală;
- scădere inexplicabilă în greutate;
- tuse cu sânge.
Cum poate fi redus riscul
Specialiștii recomandă evitarea fumatului activ și pasiv, reducerea expunerii la poluare atunci când este posibil, aerisirea locuinței și testarea pentru radon în zonele cu risc. De asemenea, persoanele cu risc crescut pot beneficia de screening prin tomografie computerizată cu doză redusă, la recomandarea medicului.
FOTO: Shutterstock.
