Proiectul legii bugetului de stat pe anul 2026 a intrat marţi în dezbaterea Comisiilor reunite de buget-finanţe de la Camera Deputaţilor şi Senat, parlamentarii urmând să întocmească rapoarte pe fiecare ordonator de credite.
Bugetul MApn aprobat, dar cu scandal. „Ministrul a făcut armata sau nu?”
De votul comisiilor de buget, finanțe a trecut și propunerea privind bugetul Ministerului Apărării în acest an. Dezbaterile nu au fost lipsit însă de scandal.
Senatorul PACE Ninel Peia a dat buzna în sală și l-a acuzat pe ministrul Apărării că nu știe nici măcar să tragă cu arma. „A făcut armata sau nu”, a fost replica acestuia.
„Văd că e puțin zgomot rusesc aici”, i-a răspuns Radu Miruță. Contrele au continuat apoi între PNL și PSD, după ce social-democrații au propus ajutoare one-off și pentru pensionarii militari. „Puțin bun simț nu v-ar strica. Vreți să aruncați în aer bugetul împreună cu AUR”, a transmis un lider liberal.
Propunerea PSD a trecut cu voturile Opoziției. AUR anunțase deja că susține măsura.
Bugetul ÎCCJ, aprobat
Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe au aprobat, marţi, bugetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pe 2026.
Manuela Cazacu, managerul economic al instituţiei, a precizat că sumele prevăzute în limita aprobată nu acoperă necesarul Înaltei Curţi.
„ÎCCJ nu a depus amendamente la proiectul de buget pentru 2026. Sumele prevăzute în limita aprobată nu acoperă necesarul Înaltei Curţi, dar pentru aceste sume vom face demersurile necesare la rectificarea bugetară”, a transmis aceasta, potrivit Agerpres.
Ea a menţionat că este vorba de drepturile câştigate prin hotărâri judecătoreşti. În prezent, Înalta Curte nu a plătit drepturile aferente pentru 2024 şi 2025 şi se mai adaugă o sumă destinată executărilor silite.
„Înalta Curte gestionează chetuielile de personal începând cu anul 2023 pentru 57 de instanţe, unde îşi desfăşoară activitatea 15.800 de salariaţi şi e normal ca suma să fie mare”, a adăugat aceasta.
Deputatul PSD Adrian Câciu a atras atenţia că judecătorii s-au dat pe ei în judecată pentru salarii mai mari şi a întrebat retoric de ce nu s-a putut face o economie.
Potrivit proiectului Guvernului, bugetul ÎCCJ este de 5.020.937.000 lei – credite de angajament, în creştere cu 49,95% faţă de anul trecut şi 4.994.437.000 lei – credite bugetare, în creştere cu 49,16%.
Cheltuieli curente sunt de 4.992.295.000 lei credite de angajament şi 4.992.295.000 lei credite bugetare, ambele în creştere cu 47,55% faţă de 2025.
Cheltuielile de personal sunt de 4.942.093.000 lei credite de angajament şi 4.942.093.000 lei credite bugetare, ambele în creştere cu 47,94% faţă de anul trecut.
Bugetul CCR, aprobat
Bugetul Curţii Constituţionale a României (CCR) a fost aprobat marţi în Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe, cu 33 de voturi „pentru”, 11 „împotrivă” şi două abţineri.
Bugetul CCR reprezintă 44.350.000 de lei credite de angajament şi 44.350.000 lei – credite bugetare, ambele în creştere cu 4,47% faţă de 2025.
În ceea ce priveşte cheltuielile cu personalul, creditele de angajament şi creditele bugetare sunt de câte 37.708.000 de lei, cu o creştere de 8,06%.
Judecătorul CCR Mihai Busuioc a apreciat că acesta este „un buget sănătos”, în care s-a „ţinut cont de condiţiile economice ale României”.
„Avem o scădere de 13% la bunuri şi servicii, de aproximativ 35% la cheltuieli de capital. Există o creştere la cheltuieli de personal, care se datorează faptului că în cursul anului trecut am angajat 15 magistraţi asistenţi şi patru grefieri, având în vedere numărul mare de dosare”, a precizat Busuioc.
El a menţionat că în 2023 CCR a avut 3.600 de dosare, în 2024 – 4.100, în 2025 – 5.311, iar în primul trimestru al acestui an – 1.224 de dosare.
Din acest motiv, a spus Busuioc, există întârzieri de trei-patru ani. „Eu am 2.872 de dosare alocate ca judecător”, a adăugat Busuioc.
Senatorul Silviu Petrea, liderul Grupului parlamentar PACE – Întâi România, a propus un amendament privind diminuarea cu 270.000 de lei a bugetului CCR, pentru persoane cu handicap neîncadrate.
„Aş vrea să scoatem aceste sume aferente persoanelor cu handicap neîncadrate şi să le forţăm până la urmă mâna celor de la CCR să-şi angajeze 10 sau 11 persoane cu dizabilităţi, pentru că aşa este normal”, a susţinut parlamentarul. Amendamentul a fost respins.
Bugetul Consiliului Legislativ, aprobat
Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe au aprobat, marţi, bugetul Consiliului Legislativ, cu 36 voturi „pentru” şi 10 „împotrivă”.
Secretarul general al instituţiei, Ionuţ Mazâlu, a declarat că proiectul de buget se încadrează în limitele aprobate de Guvern.
„Există o uşoară diminuare faţă de execuţia din anul precedent, având în vedere contextul actual. Astfel, printr-o gestionare eficientă şi prudentă a resurselor bugetare alocate, activitatea Consiliului Legislativ sperăm să nu fie perturbată”, a spus el.
Deputatul Claudiu Năsui (USR) a atras atenţia asupra faptului că, în ciuda planurilor de digitalizare, costul mediu al unui aviz creşte de la 11.500 de lei la 13.300 de lei.
Deputatul Drăgoescu Cezar-Mihail (USR) a remarcat că în proiectul actual cheltuieile cu bunuri şi servicii cresc cu 15%, ajungând la aproximativ 800.000 de lei.
Deputata Bruynseels Ramona-Ioana (AUR) a evidenţiat faptul că există o creştere de peste 200% la subcapitolul „alte active fixe”, în timp ce componenta de echipamente scade semnificativ.
Ionuţ Mazâlu a replicat că în urmă cu doi ani au început demersurile pentru digitalizarea activităţii instituţiei. Printre acestea se numără un program integrat de avizare a proiectelor de acte normative, în baza căruia pe site-ul instituţiei pot fi urmărite avizele elaborate.
El a explicat de asemenea că majorarea cheltuielilor cu bunuri şi servicii sunt generate de creşterea preţurilor (pentru utilităţi, cheltuieli de natură funcţională precum hârtie şi toner).
Reprezentanţii instituţiei au explicat că subcapitolul „alte active fixe” include înnoirea licenţelor. În ce priveşte echipamentele, anul acesta urmează să fie înlocuite unele laptopuri sau computere vechi.
Proiectul de buget al instituţiei pentru 2026 prevede cheltuieli 14.869.000 lei la credite angajament şi 14.869.000 lei la credite bugetare, ambele în creştere cu 0,75% faţă de 2025.
Cheltuielile curente sunt de 14.768.000 lei credite angajament şi 14.768.000 lei credite bugetare, ambele în creştere cu 0,85% faţă de 2025.
Cheltuielile de personal sunt de 13.823.000 lei, la fel ca anul trecut.
Bugetul CNSAS, aprobat
Comisiile parlamentare reunite de buget, finanţe au aprobat, marţi, bugetul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii pe 2026, cu 34 de voturi „pentru” şi 13 „împotrivă”.
Preşedintele CNSAS, Constantin Buchet, a precizat că bugetul prefigurat pentru acest an este unul „de tranziţie”, având în vedere obiectivele, cu accent pe preluarea de către România a preşedinţiei în exerciţiu a Reţelei europene a comisiilor şi autorităţilor care se ocupă cu cercetarea şi studiul poliţiilor politice comuniste.
El a menţionat că în 2026 va fi înjumătăţit timpul mediu de răspuns la petiţiile cetăţenilor de la 20 de zile la 10 zile, printr-o mai bună folosire a resurselor umane. De asemenea, se utilizează şi instrumente electronice preluate de la deţinătorii de arhive, precum sistemul Centrului de informatică şi documentare.
„Încercăm şi proiecte de digitalizare prin ADR, în parteneriat cu instituţii ale statului în ideea unui serviciu public digital”, a adăugat Buchet.
Potrivit proiectului Guvernului, bugetul CNSAS este de 27.846.000 lei credite angajament şi 27.846.000 lei credite bugetare, ambele în descreştere cu 2% faţă de 2025.
Cheltuielile curente sunt de 27.546.000 lei credite angajament şi 27.546.000 lei credite bugetare, ambele în descreştere cu 1,79% faţă de anul trecut.
Cheltuielile de personal sunt de 26.000.000 lei credite angajament şi 26.000.000 lei credite bugetare, ambele în descreştere cu 3,25% faţă de 2025.
Bugetul Avocatului Poporului, aprobat
Comisiile reunite de buget-finanţe ale Parlamentului au acordat, marţi, raport favorabil proiectul bugetului de stat pe 2026 pentru Avocatul Poporului.
Proiectul Guvernului propune pentru Avocatul Poporului un buget de 24.249.000 lei, atât la creditele bugetare, cât şi la creditele de angajament, în scădere cu 2,88% faţă de anul trecut.
Cheltuielile curente sunt de 24.149.000 lei, pentru ambele tipuri de credite, în descreştere cu 4,08% faţă de 2025.
Cheltuielile de personal sunt de 19.300.000 lei în descreştere cu 5,96% faţă de 2025.
Directorul coordonator al Avocatului Poporului, Luminiţa Clain, a precizat că nu a făcut amendamente pentru acest buget, dar la rectificare speră să primească 10% în plus, „pentru a putea supravieţui până la sfârşitul anului”.
Potrivit acesteia, cheltuielile cu chiria pentru spaţiul de 2.000 mp din Strada George Vraca nr. 8 reprezintă 75% din costuri, deşi s-au făcut lunar demersuri, fără succes, pentru obţinerea unui alt sediu. Ea a menţionat că, în conformitate cu legea de funcţionare, instituţiile statului ar trebui să pună la dispoziţie spaţii.
Bugetul CNA, aprobat
Bugetul Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) a fost aprobat marţi în Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe, cu 35 de voturi „pentru” şi 13 „împotrivă”.
Bugetul CNA este de 118.796.000 lei credite angajament, în creştere cu 463,47% şi 47.772.000 lei credite bugetare, în creştere cu 126,59% faţă de 2025.
Cheltuielile curente sunt de 118.496.000 lei credite angajament, în creştere cu 582,58% şi 47.472.000 lei credite bugetare, în creştere cu 173,46% faţă de 2025.
Cheltuielile de personal sunt de 14.700.000 lei credite angajament şi 14.700.000 lei credite bugetare, ambele în descreştere cu 4,72% faţă de 2025.
Vicepreşedintele CNA, Valentin Jucan, a afirmat că un nou soft, în valoare de aproximativ 300.000 de euro, va putea ajuta instituţia în combaterea dezinformării.
„Acest soft, care cuprinde elemente de Inteligenţă Artificială, va da posibilitatea să facem investigaţii extrem de complexe în zona de online. Aceste investigaţii complexe arată dacă avem de-a face cu campanii care au un comportament neautentic sau unele care folosesc elemente care ţin de instigare la ură sau la violenţă. Acest soft va face ca CNA să poată să investigheze şi să urce foarte mult cifra de supraveghere”, a spus el.
În lipsa acestui soft, a adăugat Jucan, eficienţa în combaterea dezinformării era scăzută.
„Dintr-un ocean de dezinformare sau dintr-un ocean de content în zona de online, noi puteam să acţionăm link cu link, un fel de linguriţă în ocean”, a susţinut vicepreşedintele CNA.
Cu ajutorul tehnologiei, a subliniat el, dezinformarea poate fi demonstrată şi combătută „sistemic”.
„Resursele umane pe care le avem, dacă primesc softul pe care îl dorim, vom putea să vedem ce se întâmplă în zona de media tradiţionale şi în zona online într-o formă coordonată şi vom putea să vedem modul în care războiul informaţional şi, practic, războiul cognitiv îndreptat împotriva românilor se manifestă în zona online. Vom putea să vedem sistemic acest lucru şi deciziile noastre nu vor avea exclusiv un caracter care să ţină de relaţia cu platformele. Vom putea să venim cu campanii de combatere a dezinformării şi să le îndreptăm şi să le targetăm exact în zonele din online care sunt vulnerabile”, a explicat Jucan.
Editor : B.P.
