Parlamentul European a votat raportul coordonat de eurodeputatul Siegfried Mureșan privind bugetul UE 2028–2034, un cadru financiar de 2 trilioane de euro care, potrivit acestuia, aduce României garanții clare pentru menținerea și creșterea fondurilor destinate agriculturii și politicii de coeziune, precum și șanse mai mari de a atrage bani europeni pentru apărare, infrastructură, cercetare și dezvoltare economică.
Raportul a fost adoptat cu 370 de voturi „pentru”, 201 „împotrivă” și 84 de abțineri și propune o creștere de 10% a bugetului față de varianta inițială a Comisiei Europene.
Potrivit lui Mureșan, documentul încearcă să răspundă simultan noilor provocări de securitate și economice, fără a sacrifica politicile tradiționale de care depind state precum România.
„Am ajuns la cea mai bună propunere de buget posibilă pentru contextul european actual. Este un buget care reușește să finanțeze atât noile priorități, precum apărarea și competitivitatea, cât și prioritățile tradiționale, precum agricultura și coeziunea. A fost important pentru noi să nu punem aceste domenii în competiție, ci să le susținem în paralel, pentru că toate sunt esențiale pentru viitorul Uniunii Europene”, a declarat eurodeputatul, potrivit unui comunicat de presă.
Fonduri mai mari pentru agricultură și menținerea coeziunii
Una dintre principalele mize pentru România a fost păstrarea și consolidarea finanțării pentru agricultură. Raportul propune o creștere de 47% a fondurilor, până la 385 de miliarde de euro, dar și revenirea la structura clasică a Politicii Agricole Comune, cu plăți directe și dezvoltare rurală.
„Pentru noi, România, ca unul dintre cei mai mari producători agricoli din Europa, este esențial ca fermierii să știe că se pot baza în continuare pe fonduri europene dedicate agriculturii și dezvoltării rurale. De aceea, am propus nu doar creșterea finanțării, ci și revenirea la formatul cu doi piloni, care oferă mai multă stabilitate și predictibilitate. Garantăm prin acest raport că agricultura rămâne o prioritate reală în bugetul european”, a explicat Mureșan.
În același timp, politica de coeziune este menținută ca instrument separat, cu o alocare de aproximativ 274 de miliarde de euro, după ce, în varianta inițială a Comisiei, exista riscul ca aceasta să nu mai beneficieze de finanțare dedicată.
„Politica de coeziune este extrem de importantă pentru România și pentru alte state din Europa, pentru că reduce diferențele de dezvoltare și finanțează investiții concrete, de la drumuri și infrastructură până la școli și spitale. În același timp, este cel mai bun antidot la creșterea curentului antieuropean, pentru că oamenii văd direct beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană”, a mai spus eurodeputatul.
Mai multe oportunități pentru fonduri europene competitive
Pe lângă alocările clasice, bugetul propune o creștere semnificativă a fondurilor gestionate direct de Comisia Europeană, pentru care statele membre trebuie să concureze. Aproape o treime din buget ar urma să fie direcționată către aceste programe, în special în domenii precum cercetarea, inovarea, securitatea și apărarea.
„Este important de știut că în viitorul buget vom avea mai multe fonduri ca niciodată pe aceste linii competitive, care nu țin de anvelopele naționale. Dacă România își întărește capacitatea de a atrage aceste resurse, pe lângă cele deja alocate prin agricultură și coeziune, avem șansa să atragem mai multe fonduri europene decât în orice exercițiu bugetar de până acum”, a explicat acesta.
Votul din Parlamentul European reprezintă începutul negocierilor cu Comisia Europeană și Consiliul UE privind forma finală a bugetului pentru perioada 2028–2034.
„Am lucrat intens pentru a ajunge la această poziție și pentru a o adopta la timp. Acum așteptăm ca și Consiliul să accelereze procesul și să vină cu o poziție oficială. Obiectivul nostru este să ajungem la un acord până la finalul anului, astfel încât statele membre să aibă suficient timp să pregătească programele de finanțare și să evite întârzierile din exercițiile anterioare”, a concluzionat eurodeputatul Siegfried Mureșan.
Editor : A.D.
