Iranul a declarat vineri că răspunsul său la orice noi amenințări din partea SUA ar fi „devastator”, după ce Washingtonul s-a angajat să impună cele mai severe sancțiuni financiare din istorie, cu scopul de a răsturna conducerea iraniană, relatează Reuters.
Washingtonul s-a pregătit pentru sancțiunile pe care șeful Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat că le va prezenta în detaliu luni. Președintele Donald Trump a avertizat anterior cu privire la consecințele economice care vor afecta orice țară care ar oferi „orice fel de sprijin vital Iranului”.
Șeful Statului Major al Forțelor Armate ale Iranului, generalul-maior Ali Abdollahi, a declarat că reacția Republicii Islamice va fi amplă și decisivă.
„Datorită pregătirii pe uscat, pe mare, în aer, în domeniul apărării aeriene și în spațiul cibernetic, forțele armate iraniene vor răspunde la noile amenințări ale inamicului cu reacții zdrobitoare, punitive și devastatoare”, a declarat Abdollahi, potrivit presei iraniene.
Președintele parlamentului iranian, Mohammad Baqer Qalibaf, principalul negociator al țării în cadrul discuțiilor mediate cu Statele Unite, a declarat că Washingtonul pare să fi ajuns la concluzia că nu poate ieși victorios dintr-o confruntare militară directă.
„Trebuie să elaborăm planuri pentru a face față sancțiunilor nedrepte, astfel încât să le putem depăși”, a declarat el în Irakul vecin, acuzând Statele Unite și Israelul că recurg la ceea ce el a numit război economic și „cognitiv”.
Prețurile petrolului au înregistrat o ușoară scădere vineri, dar se îndreptau spre a doua creștere săptămânală, după ce joi au crescut ca urmare a noii amenințări cu sancțiuni din partea SUA.
„Nu sunt sigur de ce s-a adus în discuție problema petrolului în acest context”, a declarat Bessent pentru CNBC. „Dacă exercităm presiune economică maximă, asta înseamnă că, probabil, nu va avea loc o reluare a acțiunilor militare la scară largă”, a spus el, folosind un termen care se referă la forța militară.
Mii de oameni și-au pierdut viața în acest război, care a implicat țările din Golf și a determinat creșterea prețurilor la combustibili la nivel mondial, pe fondul atacurilor Iranului asupra navelor care tranzitau Strâmtoarea Ormuz, pe care, înainte de luna februarie, trecea aproximativ o cincime din totalul petrolului comercializat.
Conform datelor furnizate de serviciul de monitorizare a navelor Kpler, joi au traversat Strâmtoarea Ormuz doar șapte nave de marfă, adică jumătate din numărul înregistrat în ziua precedentă, față de peste 130 în ziua de dinaintea războiului.
Statele Unite și Iranul au anunțat de două ori acorduri de încetare a focului, în aprilie și iunie, cu scopul de a restabili libera circulație a navelor prin strâmtoarea Ormuz, ca un pas către încheierea conflictului care durează de aproape șase luni, dar ambele acorduri s-au destrămat rapid.
Bessent a declarat pentru CNBC că va „vorbi despre ce anume vom face” în privința Iranului în cadrul unei conferințe de presă care va avea loc luni.
„Vom dărâma acest regim. A sosit momentul ca aliații noștri și restul lumii să ia o decizie”, a afirmat el, descriind blocada navală reimpusă asupra Iranului în luna iulie și „cele mai dure sancțiuni din istorie” drept o „lovitură dublă”.
Iranul a făcut față unor sancțiuni economice aproape neîntrerupte timp de aproape 50 de ani, începând cu Revoluția Islamică din 1979, însă populația sa se confruntă cu o inflație ridicată, o monedă în scădere și penurie de energie, pe lângă o infrastructură deteriorată.
Unii iranieni intervievați de Reuters au afirmat că aplicarea unor sancțiuni economice suplimentare ar putea agrava dificultățile, slăbi autoritatea clerului și provoca tulburări, deși nu s-au înregistrat semne în acest sens de la represiunea sângeroasă a protestelor din ianuarie.
Înainte ca Bessent să ia cuvântul, Ministerul Afacerilor Externe al Iranului a declarat că sancțiunile SUA nu vor „provoca nici măcar cea mai mică ezitare în hotărârea iranienilor de a apăra independența, demnitatea și suveranitatea națională a Iranului”.
Președintele iranian Masoud Pezeshkian, un politician relativ moderat care și-a exprimat îngrijorarea cu privire la situația economică, a declarat că răspunsul Iranului la atac va fi „devastator”, dar că războiul ar trebui să ia sfârșit acum că SUA se află în izolare pe plan internațional, reiterând o poziție exprimată anterior.
Trump se află sub presiune să pună capăt războiului, prețurile ridicate la combustibil afectându-i popularitatea și putând pune în pericol controlul Partidului Republican asupra Congresului în alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie.
Bessent a afirmat că Beijingul își procură jumătate din energie din regiunea Golfului, așa că ar fi logic ca aceasta să „se alinieze programului”.
China achiziționează peste 80% din petrolul exportat de Iran, potrivit datelor din 2025 furnizate de firma de analiză Kpler, însă intensificarea războiului economic dintre SUA și Beijing – care a relaxat restricțiile anterioare privind exporturile de minerale esențiale din categoria pământurilor rare – riscă să atragă represalii.
Ofertele de țiței iranian către cumpărătorii chinezi au scăzut deja de când SUA au reinstituit blocada asupra porturilor iraniene la jumătatea lunii iulie, au declarat surse din domeniul comerțului pentru Reuters.
Ambasada Chinei la Washington a declarat că „sancțiunile și presiunile nu contribuie la rezolvarea problemei”, cerând recurgerea la mijloace diplomatice.
Înăsprirea sancțiunilor implică și alte riscuri, în special pentru aliații SUA din Golf, ale căror instalații energetice și stații de desalinizare – de care depind pentru aprovizionarea cu apă potabilă – au fost ținta unor atacuri iraniene.
Citește și:
Editor : A.M.G.