Ilie Bolojan a declarat, luni seară la Digi24, că în România singurele persoane care nu plătesc contribuția la sănătate sunt cei cu dizabilități și pensionarii cu pensii sub 3.000 de lei, iar scutirile totale pentru impozitele pe proprietăți sau mașini nu mai sunt sustenabile. Premierul a subliniat necesitatea unei analize corecte și a unor măsuri compensatorii limitate, precum și verificarea certificatelor de dizabilitate eliberate de-a lungul anilor.
„Persoanele cu dizabilități în România beneficiază de de scutirea la plata CASS, deci singura categorie care astăzi nu mai plătește CASS sunt persoanele cu dizabilități, în afară de pensionarii care au pensii mai mici de 600 euro, deci sub 3.000 lei. Aveau și alte drepturi. Scutirea de impozite pe proprietate în totalitate, ceea ce datorită numărului foarte mare – 957.000 de persoane în această situație ne-a dus la un efect în care o bună parte, aproape 10% din fondul imobiliar al României nu plătea impozite pe proprietate. Mașinile… nu se plătea impozit pe proprietate pe mașini. Aici, dacă este să facem o analiză la modul cât se poate de corect și de cinstit, trebuie gândit dacă ar fi să venim cu niște măsuri compensatorii, anul acesta sau anul viitor, ele trebuie să se limiteze la o locuință care să fie de o anumită suprafață sau la o mașină care să fie de o anumită capacitate cilindrică”, a afirmat Ilie Bolojan, luni seară la Digi24.
„Dacă ai un jeep, dacă ai foarte multe proprietăți, impozitul pe proprietate, indiferent cine este proprietarul, o persoană sau alta, este contribuția ta ca persoană la ceea ce înseamnă utilitățile pe care ți le duce primăria. Ai o casă bună într-o localitate, dar acea casă, dacă nu este pe o stradă asfaltată, care nu are apă, n-are canalizare sau nu are gaz, nu are valoarea reală, nu ai confortul și atunci asta este contribuția ta la aceste utilități. Trebuie să vedem dacă o astfel de analiză se poate referi la anul acesta sau la anul viitor, când sistemul va fi eșalonat”, mai subliniat prim-ministrul României.
Analiza impactului și limitele scutirilor
Premierul a precizat dificultățile implementării unor măsuri noi.
„Asta trebuie să facem o analiză, pentru că acest tip de măsuri, gândiți-vă ce înseamnă să schimbi tot sistemul? Au au fost trei-patru săptămâni de calcule din luna decembrie până la jumătatea lunii ianuarie. Aici este o problemă de a avea capacitatea să pui în practică aceste decizii”, a subliniat Bolojan.
El a adăugat că „nu mai putem să mergem pe scurtirile în totalitate”.
„Nu există așa ceva, la modul deschis, datorită faptului că nu mai avem această capacitate. Orice scutire care se face, orice excepție, orice voucher, orice program, trebuie întotdeauna să ne gândim din ce bani acoperim această scutire, pentru că nu mai avem acești bani. Trebuie înțeles că acești bani îi împrumută România, pentru care plătește niște dobânzi enorme și practic ne sacrificăm viitorul sau plătim niște dobânzi atâta de mare încât un kilometru de autostradă la dobânzi pe care le plătim ne poate costa în 5-6 ani de zile dublu față de condiții normale”, a completat Ilie Bolojan.
Șeful Guvernului a vorbit despre necesitatea unei organizări privind cheltuielile statului.
„Trebuie să facem ordine în cheltuielile statului în continuare trebuie să corectăm aceste nedreptăți, pentru că, într-adevăr, oamenii care fac eforturi și au de pătimit datorită acestei economice să simtă că nu sunt doar ei cei care plătesc. Dar eu voi fi întotdeauna foarte precaut să generez niște așteptări care nu pot fi onorate”, a mai spus el.
Verificarea certificatelor pentru dizabilități
Premierul a vorbit și despre controlul certificatelor medicale.
„Aș vrea să mai punctez un lucru în această perioadă ceea ce trebuie să facă statul român este să verifice treptat certificatele care au fost date de-a lungul anilor pentru anumite tipuri de boli, pentru că din verificările care au fost făcute, cel puțin acuma, a rezultat că există un număr, din păcate, destul de important de certificate care nu au fost eliberate în bună regulă”, a mai afirmat Bolojan.
„Și atunci, în loc să poți să dai un sprijin direct celor care într-adevăr sunt netransportabili, care au probleme foarte grave, dar care ar fi într-un număr suportabil pentru România, datorită faptului că de-a lungul anilor, cu mare probabilitate o parte din aceste documentații n-au fost emise în bună regulă, plaja de beneficiar s-a extins foarte mult și oameni care în condiții normale n-ar trebui să beneficieze de aceste drepturi, practic le consumă rezerva pe care țara asta o are pentru această categorie”, a continuat premierul.
El a subliniat că sunt persoane care chiar au nevoie de ajutor și „au certificatul de dizabilități pe drept care suferă din cauza incapacității statului de a îi prinde pe cei care fură”.
„Aveți dreptatate. Aceste lucruri nu pot fi rezolvate în două luni, în trei luni, șase luni de zile. E nevoie de ceva timp, dar Ministerul Muncii face aceste verificări și asta trebuie să o facem treptat, în așa fel încât până la finalul anului să separăm lucrurile. Și într-adevăr, cei care au tot dreptul, datorită situației dificile în care sunt, să beneficieze de sprijinul statului, atât cât îl poate da acest stat, această țară, să beneficiezi de aceste drepturi, iar ceilalți să iasă din această zonă, pentru că altfel vă spun, e foarte simplu să spui – vom face aceste lucruri, vom face alte lucruri – trebuie să vedem din ce resurse putem acoperi aceste lucruri”, a mai spus Bolojan.
Impactul plății CASS și încasările suplimentare
Premierul a concluzionat cu un exemplu despre bugetul Sănătății.
„Gândiți-vă că în momentul în care am impus anul trecut plata contribuției la sănătate, inclusiv pe zona de pensii mari, inclusiv eliminând diferitele excepții, cu excepția persoanelor cu dizabilități, am încasat niște sume suplimentare care în afară de ce a dat Guvernul, ne-au permis ca pentru prima dată anul trecut să închidem fără datorii pe sănătate. Dar în loc de 77 de miliarde de lei, a mai dat 11 miliarde suplimentar și asta a însemnat că au plecat 88 de miliarde de lei în sănătate, pe care a fost foarte greu să-i adunăm ca să putem să asigurăm funcționarea sistemului de sănătate în condițiile în care funcționează”, a conchis el.
Editor : Ana Petrescu
