Boala care slăbește inima și poate imita un infarct. Poate fi declanșată de gripă sau COVID-19

O afecțiune cardiacă mai puțin discutată, dar cu potențial serios, este miocardita, inflamația mușchiului inimii. Deși în majoritatea cazurilor este tratabilă și evoluează favorabil, forma severă poate duce, rar, la complicații precum cicatrizarea, dilatarea sau slăbirea inimii, necesitând monitorizare și îngrijire de specialitate.

Potrivit British Heart Foundation, miocardita este frecvent declanșată de infecții virale, inclusiv gripă sau Covid-19, însă tabloul clinic poate varia considerabil: unii pacienți prezintă simptome asemănătoare infarctului, în timp ce alții nu au nicio manifestare evidentă, iar diagnosticul este stabilit întâmplător, la un control de rutină.

Cum apare miocardita

Mecanismul principal implică o reacție exagerată a sistemului imunitar la o infecție. Inflamația declanșată poate persista în mușchiul cardiac chiar și după eliminarea virusului din organism.

Deși infecțiile virale sunt cele mai frecvente cauze, există și alți factori declanșatori:

• infecții bacteriene (de exemplu, o infecție în gât);
• infecții fungice;
• boli autoimune;
• expunerea la substanțe toxice, precum monoxidul de carbon;
• reacții la anumite medicamente sau vaccinuri.

Afecțiunea poate debuta brusc, uneori la până la două săptămâni după o infecție aparent banală. În unele situații, episoadele pot deveni recurente sau cronice.

Simptome care nu trebuie ignorate

Manifestările pot fi variate, ceea ce complică identificarea timpurie. Printre cele mai frecvente simptome se numără:

• durere sau disconfort toracic;
• senzație de constricție în piept sau durere ascuțită, care poate iradia;
• dificultăți de respirație;
• oboseală neobișnuită;
• palpitații;
• bătăi neregulate ale inimii;
• amețeală sau leșin;
• simptome asemănătoare gripei (febră, dureri musculare, dureri articulare, durere în gât).

În cazuri mai rare, pot apărea umflături la nivelul mâinilor, picioarelor, gleznelor sau labelor picioarelor, semn al unei funcționări deficitare a inimii.

Este esențial de subliniat că durerea toracică asociată miocarditei nu ar trebui minimalizată. Dacă există suspiciunea unei astfel de afecțiuni, este recomandat contactul imediat cu medicul de familie sau apelarea serviciului de urgențe, pentru evaluare rapidă. Diagnosticarea și tratamentul precoce reduc riscul complicațiilor pe termen lung.

Cum se stabilește diagnosticul

Pentru confirmarea miocarditei, pot fi necesare mai multe investigații:

• electrocardiogramă (ECG);
• ecocardiografie;
• radiografie toracică;
• analize de sânge.

Cercetători susținuți de British Heart Foundation lucrează în prezent la dezvoltarea primului test de sânge specific pentru miocardită, cu scopul de a accelera procesul de diagnosticare, un pas important, având în vedere cât de nespecifice pot fi simptomele.

Tratament și recuperare

Schema terapeutică depinde de severitatea cazului și poate include:

• medicamente antiinflamatoare;
• antibiotice (dacă există o cauză bacteriană);
• analgezice;
• repaus fizic strict.

Evitarea exercițiilor fizice intense în perioada de recuperare este crucială, deoarece inima are nevoie de timp pentru a se reface. Chiar și după ameliorarea simptomelor, sunt recomandate controale anuale pentru monitorizarea funcției cardiace. Adoptarea unui stil de viață echilibrat poate susține recuperarea: alimentație nutritivă, hidratare corespunzătoare și evitarea hainelor strâmte care pot accentua disconfortul.

Majoritatea pacienților au un singur episod de miocardită și se recuperează complet cu tratament adecvat și odihnă. Totuși, ignorarea simptomelor sau reluarea prematură a activităților solicitante poate crește riscul de afectare permanentă a mușchiului cardiac.

Foto: shutterstock

Surse: