Balonarea frecventă nu este întotdeauna cauzată de aciditate: când trebuie să îți verifici intestinele

Balonarea frecventă nu este doar o problemă de aciditate. Dacă aceasta persistă zilnic, afectează somnul, apetitul sau aduce pierdere inexplicabilă în greutate, e timpul să îți verifici serios sănătatea intestinului!

Balonarea frecventă nu este întotdeauna un semn al acidității și poate ascunde probleme mai complexe de sănătate. Dacă simțiți constant o senzație de presiune sau umflătură abdominală, iar hainele devin mai strâmte pe parcursul zilei, poate fi momentul să vă ascultați mai atent organismul. După cum subliniază The Times of India, corpul rareori transmite semnale fără un motiv întemeiat.

Diferența dintre balonare și aciditate

Aciditatea este adesea asociată cu arsuri la stomac, eructații acide sau disconfort în partea superioară a abdomenului. Pe de altă parte, balonarea se manifestă prin senzația de presiune, umflături vizibile sau senzația de prea plin după doar câteva înghițituri. Deși cele două pot fi confundate, mecanismele care le declanșează sunt diferite. Dr. Suranjit Chatterjee, consultant senior în medicină internă, explică:

„Balonarea frecventă este de obicei considerată o problemă de aciditate, dar în realitate este un simptom de avertizare al unei probleme subiacente în sistemul digestiv sau metabolism. Sindromul de colon iritabil, intoleranțele alimentare, tulburările hormonale sau problemele tiroidiene sunt doar câteva dintre cauze.”

Când balonarea devine îngrijorătoare

Un episod ocazional de balonare după o masă copioasă sau consumul de băuturi acidulate poate fi normal. Cu toate acestea, dacă balonarea devine o problemă zilnică sau persistă săptămâni întregi, atunci ar trebui să ridice semne de întrebare.

Conform unui studiu publicat în International Journal of Current Science, tulburările gastrointestinale funcționale sunt în creștere în rândul adulților din India urbană, în special în cazul celor cu un stil de viață sedentar și stresant. Dacă balonarea apare de fiecare dată după masă sau se agravează pe parcursul zilei, digestia sau mișcările intestinale ar putea avea de suferit.

Semnale de alarmă care nu trebuie ignorate

Există semne care necesită o atenție deosebită. Dr. Chatterjee subliniază: „Simptomele care apar zilnic, se agravează după masă sau sunt asociate cu dureri abdominale, constipație, diaree, senzația de sațietate rapidă, oboseală, pierdere în greutate sau febră sunt semnale de alarmă pentru balonare.” Pierderea inexplicabilă în greutate sau febra necesită evaluare medicală imediată. Potrivit unui articol publicat în BMJ Journals, simptomele gastrointestinale persistente mai mult de trei luni nu ar trebui tratate superficial, ci investigate amănunțit. Corpul nu pierde greutate și nu generează febră fără un motiv.

Hormonii și tiroida – rolul lor ascuns

Balonarea nu este întotdeauna legată strict de intestine. Problemele de funcționare a tiroidei pot încetini mișcarea intestinală, iar schimbările hormonale din timpul menstruației sau menopauzei pot provoca retenție de apă sau gaze. Mai mult, hormonii de stres pot afecta microbiomul intestinal și motilitatea. Conform National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases, motilitatea intestinală încetinită și sensibilitatea alterată a intestinului contribuie frecvent la balonarea cronică.

Pericolul de a masca simptomele cu antiacide

Când ne confruntăm cu balonare, suntem tentați să apelăm la antiacide pentru un confort rapid. Însă Dr. Chatterjee avertizează: „Utilizarea frecventă a antiacidelor poate masca simptomele și întârzia tratamentul adecvat.” Acest obicei poate face ca o problemă ascunsă să rămână nediagnosticată timp de săptămâni sau chiar luni. „Balonarea care persistă mai mult de două-trei săptămâni sau care afectează apetitul, somnul sau activitățile zilnice trebuie investigată corect. Doar astfel se poate găsi cauza și aplica un tratament eficient, în loc să se mascheze simptomele.”

Ce presupune o evaluare corectă

O investigație medicală completă a tractului digestiv nu înseamnă neapărat teste invazive. Totul începe cu o anamneză detaliată. Medicul poate întreba:

• Cât de des apare balonarea?

• Este legată de anumite alimente?

• Este tranzitul intestinal regulat?

• Ați observat modificări în greutate?

Analizele de sânge pot verifica funcționarea tiroidei sau prezența anemiei, iar testele de scaun pot exclude infecțiile. În unele cazuri, pot fi necesare investigații imagistice sau endoscopii. Scopul este de a obține claritate. După cum subliniază The Times of India, nu toate cazurile sunt grave, dar certitudinea reduce riscurile.

Ascultă-ți organismul

Aparatul digestiv este adesea numit „al doilea creier” datorită rețelei complexe de nervi care îl traversează. Balonarea frecventă poate fi primul semnal de alarmă. Un stil de viață sănătos, bazat pe o alimentație echilibrată, hidratare corespunzătoare și gestionarea stresului, poate preveni simptomele ușoare. Totuși, dacă balonarea vă afectează confortul zilnic, somnul, pofta de mâncare sau activitățile, este important să apelați la un specialist. Corpul dumneavoastră nu exagerează, ci încearcă să comunice că are nevoie de atenție.

Foto: arhivă