Cei patru astronauţi ai misiunii Artemis 2 au doborât luni recordul de distanţă parcursă de oameni în spaţiu, depăşind cel mai îndepărtat punct în raport cu Terra care fusese atins de astronauţii programului Apollo în anii 1970 şi se pregătesc de acum să survoleze timp de mai multe ore regiuni necunoscute ale Lunii şi faţa ascunsă a acesteia, informează AFP, preluată de Agerpres.
Precedentul record de 400.171 de kilometri, stabilit de misiunea Apollo 13, tocmai a fost doborât, a anunţat NASA, iar astronauţii aflaţi în prezent în capsula Orion – americanii Christina Koch, Victor Glover, Reid Wiseman şi canadianul Jeremy Hansen – ar trebui de acum să ajungă la o distanţă de peste 406.000 de kilometri de Terra, în timp ce vor efectua un survol în jurul Lunii.
„Sala de control este plină de bucurie lunară astăzi, îmi imaginez că şi voi sunteţi la fel”, le-a transmis Jenni Gibsons, responsabilă cu comunicarea cu echipajul, din sala de control a NASA din Houston.
Christina Koch, o exploratoare veterană a spaţiului, care a intrat în cărţile de istorie devenind prima femeie care a zburat pe deasupra Lunii, a dezvăluit că astronauţii misiunii Artemis 2 sunt acum „lipiţi de hublouri” pentru a admira satelitul natural al Pământului.
Ei nu vor aseleniza, însă zborul lor reprezenta totuşi o premieră, deoarece niciodată şi în niciuna dintre misiunile lunare Apollo (1968-1972) nu s-au aflat la bord astronauţi femei, astronauţi de culoare sau astronauţi non-americani.
„Este o zi istorică”, le-a transmis luni dimineaţă Jim Lovell, un pionier al misiunilor Apollo 8 şi Apollo 13, într-un mesaj postum, înregistrat cu câteva luni înaintea morţii sale din 2025.
„Bine aţi venit în vechiul meu cartier”, le-a spus el, exprimându-şi mândria „de a le preda ştafeta” şi oferindu-le chiar şi un sfat: „Ştiu că veţi fi foarte ocupaţi, dar nu uitaţi să vă bucuraţi de privelişte”.
Comandantul misiunii, americanul Reid Wiseman, a prezentat în timpul unei transmisiuni în direct emblema misiunii Apollo 8, pe care echipajul misiunii Artemis 2 a luat-o la bordul capsulei Orion.
În întreaga istorie a explorării spaţiale, niciun astronaut rus sau chinez nu s-a aventurat dincolo de 400 de kilometri depărtare de Terra, distanţa până la staţiile care orbitează Pământul. Doar sondele s-au întors pentru a observa Luna.
Perioada de observare lunară va dura aproape şapte ore şi va începe la ora 18:45 GMT (21:45 ora României – n.red.). Luna va fi vizibilă în întregime prin hubloul capsulei Orion.
Luna le va apărea astronauţilor la fel de mare ca „o minge de baschet ţinută la capătul unui braţ”, a declarat Noah Petro, directorul Laboratorului de Geologie Planetară al NASA.
„Piele de găină”
Cei patru membri ai echipajului se pregătesc de peste doi ani, exersând recunoaşterea formaţiunilor geologice şi descriindu-le cu exactitate oamenilor de ştiinţă aflaţi pe Pământ, în special nuanţele de maro şi bej ale suprafeţei lunare. Descrierile, împreună cu notiţele şi fotografiile lor – trei aparate foto se află la bord – ar trebui să le permită cercetătorilor să afle mai multe informaţii despre geologia şi istoria satelitului nostru natural.
Însă ar trebui să captiveze şi publicul larg, speră NASA, care transmite evenimentul în direct pe mai multe platforme online, precum Netflix şi YouTube, cu excepţia unei perioade de 40 de minute în timpul căreia comunicaţiile vor fi întrerupte, fiind blocate de către Lună.
„Să auziţi acest echipaj descriind suprafaţa lunară vă va face să aveţi pielea de găină”, a promis Kelsey Young, director ştiinţific al misiunii.
Răsărit şi apus de Terra
Astronauţii vor zbura prin spatele Lunii şi vor descoperi faţa ei ascunsă, cea care nu este niciodată vizibilă de pe Pământ.
Ei vor vedea probabil „regiuni ale acestei feţe ascunse pe care niciunul dintre astronauţii Apollo nu le-a putut observa”, a explicat Jacob Bleacher, directorul departamentului de explorare ştiinţifică al NASA.
Echipajul a văzut deja bazinul Mare Orientale, un crater gigantic supranumit „Marele Canion al Lunii”, care până acum fusese văzut în întregime doar de sondele spaţiale.
„Este exact ca la antrenament, doar că în trei dimensiuni şi este pur şi simplu incredibil”, a exclamat Jeremy Hansen.
Survolul lor lunar le va permite, de asemenea, să fie martorii unei eclipse solare – Soarele dispărând în spatele Lunii – şi ai unui răsărit şi apus de Terra în spatele Lunii.
Acest lucru aminteşte de faimoasa fotografie „Răsăritul Pământului” care a revoluţionat viziunea noastră asupra lumii în 1968, în timpul misiunii Apollo 8.
„În mijlocul acestui gol” care este Universul, planeta noastră este „o oază, acest loc magnific unde putem trăi împreună”, a declarat pilotul misiunii, Victor Glover, în weekendul trecut, într-un mesaj de Paşte.
Dacă această misiune şi cea care urmează anul viitor vor decurge bine, NASA intenţionează să trimită astronauţi pe Lună în 2028.
Editor : A.P.
