Aproape două treimi dintre români consideră că statul ar trebui să cumpere operele lui Constantin Brâncuși pentru a împiedica înstrăinarea acestora către colecții private sau în alte țări, arată Barometrul Informat.ro – INSCOP Research. Totodată, majoritatea respondenților îl consideră pe Brâncuși un artist român și un reper al identității naționale.
Potrivit Barometrului Informat.ro – INSCOP Research, realizat în parteneriat cu Asociația Docuart în cadrul proiectului Festivalul Brâncuși Nocturn, 65,6% dintre români consideră că statul român ar trebui să cumpere lucrările lui Constantin Brâncuși, chiar dacă acestea costă zeci de milioane de euro, pentru a nu ajunge în colecții private sau în alte țări.
În schimb, 25,6% dintre respondenți se opun unei astfel de măsuri, iar 8,9% spun că nu știu sau nu au dorit să răspundă.
Potrivit cercetării, susținerea pentru implicarea statului este mai ridicată în rândul votanților PSD și AUR, al persoanelor de peste 45 de ani, al celor cu educație primară și al locuitorilor din mediul rural. La polul opus, votanții PNL și USR, persoanele cu studii superioare, tinerii cu vârste între 18 și 44 de ani, locuitorii din București și angajații din sectorul privat sunt mai puțin favorabili unei astfel de inițiative.
Ștefureac: „Brâncuși ocupă un loc solid în patrimoniul simbolic al societății românești”
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, spune că rezultatele arată că românii privesc opera lui Constantin Brâncuși ca pe un element definitoriu al identității naționale.
„Datele indică faptul că Brâncuși ocupă un loc solid în patrimoniul simbolic al societății românești, fiind perceput nu doar ca un reper cultural, ci și ca un element definitoriu al identității naționale. Susținerea largă pentru implicarea statului în păstrarea operei sale în patrimoniul național arată că românii atribuie valorii culturale o dimensiune strategică, depășind logica strict financiară și tratând cultura drept o resursă de prestigiu și continuitate națională”, afirmă acesta.
Potrivit lui Ștefureac, rezultatele indică și existența unui „patriotism cultural matur”.
„Faptul că Brâncuși este asociat predominant cu identitatea românească, fără a-i fi negată consacrarea internațională, sugerează existența unei forme mature de patriotism cultural, în care afirmarea rădăcinilor naționale este compatibilă cu recunoașterea valorii universale”, a explicat directorul INSCOP.
Patru din zece români nu au văzut niciodată o lucrare a lui Brâncuși în realitate
Sondajul arată că 41,9% dintre respondenți spun că nu au văzut niciodată în realitate o lucrare semnată de Constantin Brâncuși, ci doar în cărți, albume, la televizor sau online.
Alți 36,2% afirmă că au văzut o lucrare în România, într-un muzeu sau la ansamblul monumental de la Târgu Jiu, în timp ce 3,6% spun că au văzut operele artistului într-un muzeu sau o expoziție din străinătate. De asemenea, 13,6% declară că nu își amintesc să fi văzut vreodată o lucrare a sculptorului.
Ce cred românii despre identitatea lui Brâncuși
Majoritatea respondenților, respectiv 67,7%, îl consideră pe Constantin Brâncuși un artist român.
Alți 22,6% îl definesc drept un artist universal, în timp ce doar 1,4% îl consideră un artist francez. Restul de 8,3% nu au oferit un răspuns.
Barometrul Informat.ro – INSCOP Research a fost realizat în perioada 13-16 iulie 2026, prin interviuri telefonice (CATI), pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a României.
Marja maximă de eroare este de ±2,95%, la un nivel de încredere de 95%.
Editor : Ana Petrescu