Dinți ficși în 24 de ore: mit sau realitate? Tot ce trebuie să știi dacă te-ai hotărât să-ți pui un implant dentar

Google Split

Reclamele „dinți ficși în 24 de ore” vând, de fapt, o promisiune falsă, astfel că începând de anul trecut, clinicile dentare din țară sunt obligate prin lege să adauge un cuvânt esențial în aceste promisiuni: „provizorii”. Ideea că pacientul intră în clinică cu dinți lipsă și iese, în aceeași zi, cu un zâmbet complet este adevărată doar pe jumătate, iar acest detaliu poate influența decisiv atât așteptările pacientului, cât și reușita pe termen lung a tratamentului de reabilitare dentară prin implant.

„În 24 de ore, pacientul primește o lucrare provizorie fixă, nu lucrarea dentară definitivă. Pleacă acasă cu dinți ficși, poate zâmbi, poate mânca, poate avea o viață normală, dar acesta este începutul tratamentului, nu finalul lui. Dintele provizoriu oferă funcție și estetică imediat, cât timp osul se vindecă în jurul implanturilor, pentru a putea fi inserată apoi lucrarea finală. Cine prezintă această etapă drept rezultatul final al reabilitării dentare cu siguranță nu spune pacientului tot adevărul”, atrage atenția Dr. Laura Elena Apostol, medic stomatolog cu competență în protetică dentară în cadrul Regina Maria Dental Clinics.

Ce înseamnă, de fapt, „provizoriu” și de ce contează atât de mult

Pentru un pacient care a decis să înceapă o reabilitare dentară totală, ziua în care primește lucrarea fixă provizorie este un moment important: își recapătă zâmbetul, fonația și estetica revin la normal, iar viața de zi cu zi își reintră în ritm. Ceea ce lipsește, însă, în acel moment este vindecarea completă a osului în jurul implanturilor – un proces biologic care are nevoie, în general, de aproximativ 6 luni.

„Lucrarea provizorie este gândită astfel încât să protejeze implanturile. Bineînțeles, pacientul din ziua respectivă zâmbește, dar funcția este parțială, până trec acele șase luni în care se vindecă implanturile în interiorul osului. Pe lucrarea provizorie, funcționalitatea este limitată tocmai pentru că ne dorim ca acele implanturi să reziste o viață, iar restricțiile sunt foarte bine lămurite cu pacientul”, adaugă Dr. Laura Elena Apostol.

https%3A%2F%2Fwww.csid.ro%2Fwp content%2Fuploads%2F2026%2F07%2Fdr. laura elena apostol scaled

O reglementare care protejează pacientul de promisiuni neclare

Nu întâmplător, autoritățile au impus în ultimul an o reglementare care interzice clinicilor stomatologice să promoveze „dinții ficși în 24 de ore”, fără mențiunea „provizorii”. Scopul este ca mesajul transmis să fie complet și transparent, evitând situațiile în care un pacient insuficient informat ajunge să creadă că tratamentul s-a încheiat după prima zi.

„Un pacient care nu este suficient de bine informat poate considera că a primit lucrarea finală. Neștiind că trebuie să vină la controale periodice și că trebuie să revină pentru lucrarea de lungă durată, poate considera că tratamentul s-a finalizat – ceea ce nu este adevărat, iar pe termen lung punem în pericol chiar și implanturile. Consider acest lucru foarte benefic, pentru că e foarte important ca pacientul să știe ce primește, în ce etapă și de ce beneficiază în momentul în care inițiază tratamentul”, subliniază medicul.

Lucrarea provizorie vs. cea finală

Diferențele dintre cele două etape sunt reale. Lucrarea finală nu se realizează „de pe o zi pe alta”, ci abia după ce se confirmă vindecarea completă a implanturilor în os.

Lucrarea provizorie este realizată, de regulă, din materiale mai ușoare, gândite ca soluție de etapă, în timp ce lucrarea finală se realizează din materiale premium – precum ceramica sau zirconiul – mult mai rezistente și mai stabile, capabile să reziste la masticație ani la rând și să arate cât mai natural. Este etapa în care se acordă cea mai multă atenție detaliilor – formă, culoare, felul în care lucrarea se potrivește cu fața pacientului – tocmai pentru ca rezultatul final să reziste ani de zile, uneori o viață întreagă.

Practic, restaurarea dentară prin implant nu este o procedură care se încheie într-o singură zi, ci presupune o relație de durată între medic și pacient, care continuă prin controale periodice și monitorizare.

Citește și: Prof. dr. Horia Barbu: adiția de os în implantul dentar

Ce ar trebui să întrebe pacientul la prima consultație

Pentru ca așteptările să fie corect calibrate încă de la început, pacientul este încurajat să adreseze câteva întrebări esențiale medicului:

  • Care sunt etapele complete ale tratamentului și cât durează fiecare dintre ele?
  • Ce diferențe există între lucrarea provizorie și cea de lungă durată, la nivel de utilizare zilnică?
  • Ce restricții trebuie respectate pe perioada lucrării provizorii?
  • Cine mă va supraveghea pe tot parcursul tratamentului și cât de des voi reveni la control?

„Îi încurajez pe pacienți să discutăm cât mai mult, să-mi pună toate întrebările, pentru că, într-adevăr, ei nu sunt specialiști în acest domeniu și atunci e nevoie să le ofer explicații suplimentare. Foarte important este și să se asigure că pe tot parcursul tratamentului sunt supravegheați, pentru că inserarea unui implant nu este o procedură de o zi, este o relație care se stabilește între medic și pacient pe parcursul întregii vieți a pacientului”, mai spune Dr. Laura Elena Apostol.

De ce restaurarea dentară nu este doar o chestiune estetică

Dincolo de zâmbet, lipsa dinților are consecințe funcționale care se resimt în tot organismul. Masticația deficitară îi determină pe mulți pacienți să evite alimentele mai dure, ceea ce le poate afecta dieta și digestia. În timp, modificările de masticație pot duce la resorbție osoasă progresivă, suprasolicitarea dinților rămași și dezechilibre ale mușcăturii, iar disconfortul funcțional se poate resimți inclusiv la nivel digestiv, prin dificultăți de digestie a alimentelor insuficient mestecate.

„Sănătatea gurii este strâns legată de cea generală, tocmai de aceea în rețeaua noastră de clinici, tratamentul dentar, fie că vorbim de o obturație sau de o reabilitare completă prin implant este integrat în contextul medical general al pacientului, nu tratat ca un capitol separat de restul sănătății”, conchide Dr. Laura Elena Apostol.

Foto: shutterstock

source

Lasă un comentariu

error: Content is protected !!