Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a publicat, vineri după-amiază, proiectul noii legi privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, după întâlnirea de la Palatul Cotroceni dintre reprezentanții partidelor politice, consilierul prezidențial Radu Burnete și ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Documentul urmează să fie analizat de partide și de sindicate în următoarele zile, iar o nouă reuniune este programată marți, când liderii politici vor decide dacă își asumă proiectul pentru a fi trimis în Parlament.
ACTUALIZARE 16:30
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a publicat, vineri după-amiază, proiectul legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice, împreună cu anexele care conțin noile grile de salarizare pentru fiecare familie ocupațională.
Principalele prevederi ale proiectului:
- noua lege intră în vigoare la 1 decembrie 2026;
- pentru luna decembrie 2026 și pentru anul 2027, valoarea de referință este stabilită la 4.100 de lei, aceasta fiind baza de calcul pentru salariile din sistemul public;
- începând cu 2028, valoarea de referință va putea fi majorată anual, însă ritmul creșterilor va depinde de respectarea obiectivului de reducere a cheltuielilor salariale din sectorul public ca pondere în PIB;
- în sănătate, gărzile de urgență efectuate în afara programului normal de lucru vor fi plătite cu tariful orar aferent salariului de bază, iar cele efectuate în zilele de repaus săptămânal și de sărbătoare legală vor fi remunerate cu un tarif cu 20% mai mare decât tariful orar al salariului de bază;
- tot în sănătate, gărzile de monitorizare vor fi plătite la 75% din tariful gărzilor de urgență, iar medicii chemați de acasă pentru urgențe vor primi 40% din tariful orar al salariului de bază pentru perioada în care asigură garda la domiciliu;
- în învățământ, profesorii care predau simultan la mai multe clase vor beneficia de sporuri cuprinse între 5% și 15% din salariul de bază, iar personalul didactic din localități izolate și din învățământul special va putea primi sporuri de până la 15%;
- în administrația publică, personalul contractual va putea primi un spor de 5% pentru condiții grele de muncă și de până la 15% pentru activitatea desfășurată în zone izolate;
- pentru personalul din instituțiile finanțate integral din venituri proprii sunt prevăzute sporuri de până la 20% pentru activități privind siguranța navigației, siguranța feroviară, rutieră și aeronautică, precum și posibilitatea acordării unui spor de performanță de până la 20% din salariul de bază;
- în sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, sunt introduși coeficienți suplimentari pentru personalul care desfășoară activități cu grad ridicat de risc, unele majorări putând ajunge până la 70%, în funcție de misiunile îndeplinite.
Vezi documentul aici.
ACTUALIZARE 14:25
„Avem un guvern interimar, care a jucat mai degrabă un rol de secretariat în aceste discuţii. Ministerul Muncii va publica pe site, cât de curând, acest proiect. Astăzi, la Cotroceni, reprezentanţii partidelor s-au întâlnit, le-au fost prezentate discuţiile din ultimele două luni. A fost o dezbatere tehnică despre ce este în acest proiect, urmând ca partidele să aibă câteva zile în care să analizeze ceea ce văd acolo, să poarte alte discuţii cu sindicatele, cu familiile ocupaţionale. Ne vom reuni din nou, cel mai probabil la începutul săptămânii viitoare, marţi, cu reprezentanţii partidelor, dar în prezenţa liderilor politici, pentru a încerca să tragem o concluzie, sau pentru a încerca partidele să tragă o concluzie, dacă reuşesc să îşi asume un proiect pe care să îl depună la Parlament şi să fie adoptat, astfel încât România să îndeplinească jalonul din PNRR”, a anunţat Radu Burnete.
Pîslaru: Solicitările sindicatelor au fost de peste 20 de miliarde de lei
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că instituția pe care o conduce, împreună cu Banca Mondială, a derulat 14 sesiuni de consultare cu peste 30 de ore de întâlniri cu instituțiile și sindicatele.
„Ca urmare, am constatat că solicitările din partea sectorului public și al sindicatelor au fost în valoare de peste 20 de miliarde de lei. Pe structura actuală de angajamente ale României fiscal-bugetare, lucrul acesta nu poate fi rezolvat. Am plecat de la acel acord poltic de 8 miliarde de lei. Între timp am avut discuții cu Ministerul Finanțelor, Comisia Europeană, pentru a vedea care este valoarea maximală pe care ar putea să-l aibă acest proiect, astfel încât jalonul să fie îndeplinit și în același timp România să aibă resursele pentru a susține parcursul fiscal-bugetar. Valoarea derivată din forma renegociată a PNRR pe acest jalon 420 este de 7,3% din PIB, prag de creștere masă salarială (12,1 miliarde de lei)”, a spus Pîslaru.
Citește și Grevă în Sănătate: aproape 500 de spitale vor fi blocate, timp de două ore, luni. Sindicaliștii sunt nemulțumiți de legea salarizării
Știrea inițială:
Reforma salarizării bugetarilor are nevoie de consens între partidele politice, astfel încât să aibă suficiente voturi. Este o reformă care nu mulțumește pe toată lumea, indiferent de cum ar fi aceasta scrisă, și de care depind milioane de euro din PNRR.
Potrivit informațiilor Digi24, de la ora 12:00 are loc la Cotroceni o întâlnire inițiată de către Radu Burnete, consilier prezidențial, la care participă fostul ministru al Muncii, Florin Manole, social-democrat, cel care a lăsat această formă a legii către Dragoș Pîslaru, care a preluat ministerul interimar după ce PSD a ieșit de la guvernare.
Sunt foarte multe nemulțumiri, inclusiv din partea sindicatelor, în privința reformei.
Sindicatele atrag atenția că în unele categorii sociale ar scădea salariul, odată cu eliminarea unor sporuri, deși nu ar scădea pe hârtie în următorii ani, atunci când se vor face creșteri salariale, aceste persoane nu ar mai primi bani în plus la salariu.
PNL spune că reforma a rămas în forma aceasta dinspre PSD și că în toate aceste săptămâni doar au negociat cu sindicatele, cu patronatele pentru a aduce cea mai bună formă.
Cea mai mare problemă este și în privința modului în care vor fi împărțiți banii, dar și în privința anvelopei pe care o are la dispoziție Executivul să facă această reformă: 8 miliarde de lei ar fi necesari. Ilie Bolojan a spus că suma se apropie de 12 miliarde de lei, însă trebuie să explice în fața Comisiei Europene de unde sunt luați banii.
Social-democrații ar vrea ca această reformă să fie făcută pe 30 de miliarde de lei, mult peste suma pe care Guvernul în momentul de față spune că o are la dispoziție.
Citește și: Nicușor Dan se întâlnește cu partidele pentru a discuta despre Codul Urbanismului, jalon important în PNRR