Liderul suprem al Iranului ar fi emis o directivă conform căreia uraniul ţării de calitate apropiată de cea necesară pentru fabricarea unei arme nu trebuie trimis în străinătate, au declarat două surse iraniene de rang înalt pentru Reuters, ceea ce înseamnă că poziţia Teheranului cu privire la una dintre principalele cereri ale SUA la negocierile de pace s-ar fi radicalizat.
„Directiva liderului suprem şi consensul din cadrul establishmentului sunt că stocul de uraniu îmbogăţit nu ar trebui să părăsească ţara”, a spus una dintre cele două surse iraniene, care a vorbit sub condiţia anonimatului din cauza caracterului sensibil al subiectului.
Sursele Reuters au afirmat că oficiali iranieni de rang înalt consideră că trimiterea materialului în străinătate ar face ţara mai vulnerabilă la viitoare atacuri din partea Statelor Unite şi a Israelului.
Khamenei are ultimul cuvânt de spus în cele mai importante chestiuni de stat.
Ordinul ayatollahului Mojtaba Khamenei ar putea să-l frustreze şi mai mult pe preşedintele american Donald Trump şi să complice negocierile pentru încetarea războiului SUA-Israel împotriva Iranului.
Ce asigurări i-a dat Trump lui Netanyahu
Oficialii israelieni au declarat pentru Reuters că Trump a asigurat Israelul că stocul de uraniu puternic îmbogăţit al Iranului, necesar pentru fabricarea unei arme atomice, va fi expediat în afara ţării şi că orice acord de pace trebuie să includă o clauză în acest sens.
Israelul, Statele Unite şi alte state occidentale acuză de mult timp Iranul că urmăreşte să obţină arma nucleară, indicând, printre altele, decizia acestuia de a îmbogăţi uraniul la 60%, un nivel mult mai ridicat decât cel necesar pentru utilizarea civilă şi mai apropiat de cele 90 de procente necesare pentru fabricarea unei arme. Iranul neagă că ar urmări să obţină arme nucleare.
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că nu va considera războiul încheiat până când uraniul îmbogăţit nu va fi scos din Iran, Teheranul nu va înceta să mai sprijine miliţiile aliate din regiune, iar capacităţile sale în materie de rachete balistice nu vor fi eliminate.
Casa Albă şi Ministerul de Externe al Iranului nu au răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit sursei citate.
Suspiciunile Iranului
Un armistiţiu fragil este în vigoare în războiul care a început cu atacurile SUA-Israel asupra Iranului în 28 februarie, după care Iranul a tras asupra statelor din Golf care găzduiesc baze militare americane şi au izbucnit lupte între Israel şi Hezbollah, mişcarea susţinută de Iran, în Liban.
Însă nu s-a înregistrat niciun progres semnificativ în eforturile de pace, blocada americană a porturilor iraniene şi controlul exercitat de Teheran asupra Strâmtorii Ormuz, o rută vitală pentru aprovizionarea mondială cu petrol, complicând negocierile mediate de Pakistan.
Cele două surse iraniene de rang înalt au afirmat că în Iran există o suspiciune profundă că pauza în ostilităţi este o manevră tactică a Washingtonului pentru a crea un sentiment de siguranţă înainte de a relua atacurile aeriene.
Principalul negociator de pace al Iranului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat miercuri că „mişcările evidente şi ascunse ale inamicului” arată că americanii pregătesc noi atacuri.
Trump a declarat miercuri că SUA sunt gata să continue atacurile asupra Teheranului dacă Iranul nu acceptă un acord de pace, dar a sugerat că Washingtonul ar putea aştepta câteva zile pentru a „obţine răspunsurile potrivite”.
Cele două părţi au început să-şi reducă unele diferenţe, au spus sursele, dar rămân divergenţe profunde cu privire la programul nuclear al Teheranului – inclusiv în ceea ce priveşte soarta stocurilor sale de uraniu îmbogăţit şi cererea Teheranului de recunoaştere a dreptului său la îmbogăţire.
Efectul amenințărilor lui Trump
Oficialii iranieni au afirmat în repetate rânduri că prioritatea Teheranului este să asigure încetarea definitivă a războiului şi garanţii credibile că SUA şi Israelul nu vor lansa noi atacuri. Abia după ce astfel de asigurări vor fi date, au spus ei, Iranul ar fi pregătit să se angajeze în negocieri detaliate privind programul său nuclear.
Se crede pe scară largă că Israelul deţine un arsenal atomic, dar nu a confirmat şi nici nu a negat niciodată că ar avea arme nucleare, menţinând de zeci de ani o aşa-numită politică a ambiguităţii în această privinţă.
Înainte de război, Iranul şi-a manifestat disponibilitatea de a expedia jumătate din stocul său de uraniu îmbogăţit la 60%, un nivel mult mai ridicat decât cel necesar pentru utilizări civile. Însă surse Reuters au afirmat că această poziţie s-a schimbat după ameninţările repetate ale lui Trump de a ataca Iranul.
Oficialii israelieni au declarat pentru Reuters că încă nu este clar dacă Trump va decide să atace şi dacă va da Israelului undă verde pentru a relua operaţiunile.
Teheranul a promis un răspuns zdrobitor în cazul unui atac.
Cât uraniu are Iranul?
Cu toate acestea, una dintre sursele iraniene ale Reuters a afirmat că există „formule fezabile” pentru a rezolva problema: „Există soluţii precum diluarea stocului sub supravegherea Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică”.
AIEA estimează că Iranul deţinea 440,9 kg de uraniu îmbogăţit la 60% când Israelul şi SUA au atacat instalaţiile nucleare iraniene în iunie 2025. Nu este clar cât din această cantitate a supravieţuit atacurilor.
Directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a declarat în martie că ceea ce a mai rămas din acel stoc este depozitat „în principal” într-un complex de tuneluri din instalaţia nucleară de la Isfahan şi că agenţia sa estimează că acolo se află puţin peste 200 kg. AIEA consideră, de asemenea, că o parte se află în complexul nuclear extins de la Natanz, unde Iranul avea două uzine de îmbogăţire.
Iranul susţine că o parte din uraniul puternic îmbogăţit este necesar în scopuri medicale şi pentru un reactor de cercetare din Teheran, care funcţionează cu cantităţi relativ mici de uraniu îmbogăţit la aproximativ 20%.
Editor : C.S.
