Dacă România și flancul estic sunt puternice, la fel e și flancul nordic, a transmis Pål Jonson, ministrul suedez al Apărării, într-un interviu exclusiv pentru Digi24. De la aderarea sa la NATO, țara scandinavă a investit masiv în apărare, iar la summitul B9 din București, oficialul suedez a transmis un mesaj cât se poate de clar: trebuie să ajutăm Ucraina, pentru a-l forța pe Putin să pună capăt războiului.
Cristina Cileacu: Pål Jonson, ministrul suedez al Apărării, vă mulțumesc foarte mult pentru acest interviu exclusiv acordat Digi24 și bine ați venit în România.
Pål Jonson, ministrul suedez al Apărării: Vă mulțumesc foarte mult.
Cristina Cileacu: Domnule ministru, Suedia este o țară cu o armată puternică, capabilități foarte bune și este, de asemenea, cel mai nou membru al NATO. Suntem aici, la B9, în București și apare mereu această problemă: poate că cealaltă parte a flancului, cea din nord, este mai bine apărată decât partea noastră. Poate că Suedia are o soluție?
Pål Jonson: Aceasta nu este o situație de tip „sumă zero”. Nu am venit aici ca să țin lecții, ci să ascult, să înțeleg mai bine mediul vostru de securitate. Sunteți un furnizor de securitate foarte important, având în vedere accesul la Marea Neagră, angajamentul vostru puternic față de Ucraina și, cred eu, conștientizarea amenințării rusești. Iar dacă voi sunteți puternici, și noi suntem puternici și în siguranță. Așadar, există o dinamică de securitate interdependentă între regiunile noastre. După aderarea la NATO am investit masiv în capacitățile noastre de apărare. Ne-am triplat bugetul pentru Apărare în doar șapte ani. De asemenea, participăm la cadrul de desfășurare militară flexibilă în Finlanda și Letonia. Navele noastre fac parte, desigur, din centrul baltic al NATO. Încercăm să fim un furnizor de securitate încă din prima zi în care am aderat la această alianță importantă.
Cristina Cileacu: Sunteți aici în calitate de observator. Suedia nu face parte din formatul B9, dar țările nordice sunt prezente aici, la București, și nu este pentru prima dată când participați la acest tip de format. De ce este important pentru Suedia și țările nordice să fie pe aceeași lungime de undă cu partenerii de pe restul flancului estic?
Pål Jonson: În primul rând, relația dintre Suedia și România este importantă. Avem multe de învățat de la voi, pentru că împărtășim aceeași viziune când vine vorba despre Rusia, despre investițiile în capabilitățile noastre de apărare și despre importanța legăturii transatlantice. Aveți, de asemenea, mult talent în domenii precum STEM, digitalizare și IT. Este ceva ce vreau să înțeleg mai bine și vreau să consolidăm legătura dintre țările noastre.
Apoi avem Marea Neagră și Marea Baltică. În Marea Baltică ne confruntămcu același tip de Rusie pe care îl vedem și în Marea Neagră. Și cred că este util să comparăm experiențele noastre privind descurajarea și apărarea împotriva Rusiei și să facem schimb de perspective. Și permiteți-mi să subliniez cât de mult apreciem angajamentul vostru puternic în sprijinirea Ucrainei. Și când spun sprijinirea Ucrainei, nu mă refer doar la faptul că este lucrul corect de făcut, ci și la faptul că este lucrul inteligent de făcut. Pentru că este vorba, în realitate, despre investiția în propria noastră securitate.
Putin nu este genul de om care se oprește singur, ci trebuie oprit. Iar acum ucrainenii sunt cei care opresc o nouă expansiune militară a Rusiei și le suntem foarte recunoscători pentru asta. De aceea am oferit 10 miliarde de euro în sprijin militar pentru Ucraina și vom continua să facem acest lucru.
Cristina Cileacu: Acest summit s-a încheiat puțin mai devreme, se pare că toată lumea a vorbit aceeași limbă. Ați fost în sală și, în calitate de observator, ne puteți împărtăși câteva detalii din interior? Pentru că am auzit expresii precum „NATO 3.0”, în contextul pregătirii summitului NATO de la Ankara. Ce-i puteți spune publicului român despre ce s-a întâmplat în sala în care a avut loc reuniunea?
Pål Jonson: Nu voi intra în detaliile discuțiilor, dar pot spune două lucruri importante. Primul este că suntem un grup care împărtășește aceleași valori și aceeași viziune. Cred că vedem lumea într-un mod similar. Așadar, nu au existat dispute sau ceva de acest fel. Al doilea lucru care m-a impresionat a fost cât de liber au decurs discuțiile. Au fost deschise, sincere și directe și am simțit imediat că mă aflu printre prieteni. Așa că am fost foarte recunoscător pentru ocazia de a participa.
Cristina Cileacu: L-am avut la masă și pe reprezentantul Statelor Unite. A existat aceeași unitate de opinie și din partea lor? Pentru că vedem uneori din partea Statelor Unite anumite remarci în ceea ce privește rolul lor de lider în cadrul NATO.
Pål Jonson: Mesajul din partea Statelor Unite a fost foarte clar: acesta este un moment în care Europa trebuie să se mobilizeze și să investească mai mult în capacitățile de apărare. Și sincer, sunt de acord cu această poziție. Acum este momentul ca Europa să „crească”, să se asigure că toți ne respectăm angajamentele asumate la summitul de la Haga, de a ajunge la 5%. Americanii vor rămâne prezenți și vor asigura descurajarea nucleară, precum și o prezență militară. Însă, în ceea ce privește descurajarea convențională, europenii trebuie să își asume o responsabilitate mult mai mare, pentru că americanii se concentrează mai mult pe propria lor emisferă vestică și pe zona indo-pacifică. Și ne-au transmis, încă de la publicarea strategiei de securitate națională în decembrie, că nu pot gestiona simultan un conflict cu China și unul cu Rusia. De aceea, noi, europenii, ne concentrăm acum foarte mult pe a ne asigura că transformăm economiile noastre puternice în capacitate militară și că putem descuraja și apăra fiecare centimetru de teritoriu aliat.
Citește și:
