Programul de muncă prelungit și riscul de obezitate: cum ne afectează sănătatea orele petrecute în plus la birou

Tot mai multe cercetări arată că programul de muncă extins nu afectează doar nivelul de energie sau starea psihică, ci poate avea un impact direct asupra greutății corporale. Orele suplimentare, mesele luate pe fugă și lipsa timpului pentru mișcare contribuie la creșterea riscului de obezitate, iar specialiștii încep să trateze acest fenomen ca pe o problemă majoră de sănătate publică.

Legătura dintre orele de muncă și creșterea în greutate

Un studiu prezentat în cadrul Congresului European privind Obezitatea, desfășurat la Istanbul, sugerează că reducerea timpului anual de lucru ar putea contribui la scăderea ratelor de obezitate. Cercetătorii au observat că o diminuare cu 1% a orelor lucrate anual este asociată cu o reducere de aproximativ 0,16% a cazurilor de obezitate.

Deși procentul pare redus la prima vedere, stilul de muncă modern începe să fie considerat un factor care influențează direct sănătatea metabolică, la fel ca alimentația sau activitatea fizică.

Citește și: Performanța la locul de muncă, afectată de kilogramele în plus. Medic: „E nevoie de medii de lucru care să încurajeze un stil de viață sănătos”

Persoanele care lucrează peste 55 de ore pe săptămână sunt mai expuse

Datele din mai multe studii internaționale realizate în Europa, SUA și Australia, pe un eșantion de peste 122.000 de persoane monitorizate timp de aproximativ patru ani, arată că angajații care depășesc 55 de ore de muncă săptămânal au un risc cu 17% mai mare de a deveni supraponderali sau obezi comparativ cu cei care lucrează între 35 și 40 de ore pe săptămână.

Specialiștii spun că efectele nu apar brusc, ci se acumulează în timp, pe fondul unui stil de viață dezechilibrat.

De ce favorizează munca excesivă acumularea kilogramelor

Programul încărcat reduce semnificativ timpul disponibil pentru activități esențiale sănătății. Mulți oameni ajung să renunțe la sport, dorm mai puțin și aleg variante rapide de alimentație, de obicei bogate în calorii și produse procesate.

Stresul cronic joacă și el un rol important. Nivelul ridicat de cortizol, hormon asociat stresului, poate influența apetitul și tendința de a consuma alimente bogate în zahăr sau grăsimi. În plus, oboseala acumulată afectează metabolismul și capacitatea organismului de a regla senzația de foame.

În cazul joburilor sedentare, problema devine și mai evidentă. Orele petrecute la birou înseamnă mai puțină mișcare zilnică, iar gustările consumate în timpul muncii sau mesele rapide contribuie la creșterea aportului caloric.

Lipsa timpului devine o problemă reală de sănătate

Cercetătorii vorbesc tot mai des despre conceptul de „sărăcie de timp”. Persoanele care muncesc excesiv nu se confruntă doar cu lipsa motivației, ci cu imposibilitatea practică de a menține un stil de viață sănătos. Pregătirea meselor acasă, respectarea unui program de somn sau antrenamentele regulate devin dificil de integrat într-un program haotic. În timp, acest dezechilibru poate crea un cerc vicios: oboseala reduce activitatea fizică, lipsa somnului afectează metabolismul, iar stresul favorizează alimentația nesănătoasă.

Angajații mai în vârstă, printre cei mai afectați

Studiile arată că efectele sunt și mai pronunțate în rândul persoanelor trecute de o anumită vârstă. Angajații care lucrează peste 59 de ore pe săptămână tind să ia mai mult în greutate decât colegii lor cu programe mai echilibrate.

Pe măsură ce metabolismul încetinește odată cu înaintarea în vârstă, organismul devine mai vulnerabil la efectele stresului, lipsei de somn și sedentarismului.

Foto: shutterstock