Războiul din Orientul Mijlociu a intrat în cea de-a 34-a zi. Statele Unite au anunțat miercuri, 1 aprilie, că au lovit peste 12.300 de ținte iraniene și că peste 155 de nave aparținând țării au fost „avariate sau distruse”, în același timp Donald Trump a susținut că Washingtonul va „părăsi Iranul destul de repede” și ar putea reveni pentru „lovituri punctuale” dacă va fi necesar. De cealaltă parte, președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a făcut publică o scrisoare deschisă și a respins prezentarea țării ca pe o amenințare la adresa securității și a descris această percepție ca fiind rezultatul „capriciilor politice și economice ale celor puternici”. În plus, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Iranului, Ismail Baghaei, consideră că „nimeni din lume nu mai poate avea încredere în diplomația americană. Ei folosesc diplomația și negocierile doar ca un preludiu pentru a-și impune cererile sau pentru a recurge la forță”. Trump a susținut primul discurs despre războiul din Iran, dar nu a convins. Analiștii îl văd ca pe un exercițiu de „autosatisfacție” cu privire la victoriile americane, iar piețele reacționează negativ.
Un nou atac cu rachete din Iran asupra Israelului, după declarațiile lui Donald Trump
ACTUALIZARE 07:30 Armata israeliană a semnalat o nouă serie de rachete lansate din Iran, imediat după discursul președintelui american. Pentru a treia oară în câteva ore, armata a anunțat că a „identificat rachete lansate din Iran către teritoriul statului Israel”, adăugând că „sistemele de apărare sunt în acțiune pentru a intercepta amenințarea”, într-un comunicat pe Telegram, citat de Le Monde.
Sirene de alertă aeriană au răsunat în tot nordul Israelului, potrivit Comandamentului Frontului Intern al armatei.
Poliţia a declarat că a fost chemată în „mai multe” locuri lovite în centrul Israelului, iar media au avansat cifra de nouă locaţii.
Patru persoane au suferit răni minore, potrivit relatărilor din presă care citează membri ai echipelor de salvare.
Potrivit presei israeliene, pagubele observate pe o zonă deosebit de extinsă rezultă din utilizarea muniţiilor cu fragmentare, care explodează în aer, dispersând submuniţii.
Discursul lui Trump despre război nu a convins. Acțiunile scad, prețurile petrolului cresc
ACTUALIZARE 07:20 Donald Trump a susţinut miercuri seara (ora Washingtonului) primul său discurs oficial rostit la Casa Albă de la declanşarea războiului din Orientul Mijlociu, în urmă cu o lună, dând asigurări că SUA sunt foarte aproape de îndeplinirea obiectivelor şi de a „duce treaba la bun sfârşit” în Iran. El s-a lăudat cu victoriile „decisive” şi „zdrobitoare” obţinute împotriva Iranului. Dar discursul s-a dovedit a fi mai degrabă o campanie de promovare tardivă, întrucât a încercat să mobilizeze sprijinul alegătorilor americani pentru un conflict pe care l-a declanşat cu mai bine de o lună în urmă, comentează CNN, preluat de News.ro. Însă discursul lui nu a convins. Acţiunile scad, iar preţurile petrolului cresc, scriu Reuters și CNN. Analiștii afirmă că discursul arată că, de fapt, discursul a fost un rezumat al postărilor prezidențiale din ultimul timp, ceea ce arată că, de fapt, nu are niciun plan, scrie Al Jazeera. Pentru Le Monde, Trump promite să trimită Iranul „în epoca de piatră”, fără a oferi o perspectivă de ieșire din război.
Discursul televizat s-a rezumat la un exercițiu de autosatisfacție cu privire la „victoriile” americane, în timp ce conflictul amenință economia mondială cu o criză majoră, scrie cotidianul francez Le Monde.
Într-un discurs de aproximativ 20 de minute, Trump a prezentat atacul SUA ca pe o răzbunare pentru aproape jumătate de secol de violenţă din partea Iranului şi a reprezentanţilor săi, argumentând că nu se poate permite acestei ţări să dezvolte o armă nucleară.
Un exercițiu de autosatisfacție fără temei privind „victoriile” americane, în timp ce conflictul, fără o soluție previzibilă, amenință economia mondială cu o criză majoră, srie Le Monde.
„Noi avem toate cărțile, ei nu au niciuna”, a afirmat magnatul, „foarte aproape” de a „duce treaba la bun sfârșit”. Președintele american nu s-a oprit prea mult asupra contactelor diplomatice timide cu Teheranul, promițând, dimpotrivă, să lovească „foarte dur” Iranul în următoarele „două-trei săptămâni”, pentru a-l trimite în „epoca de piatră”, scrie publicația franceză.
Trump nu a oferit niciun răspuns nou la întrebarea principală care se află în mintea multor alegători: când se va termina exact războiul, remarcă Reuters și CNN.
Preşedintele nu a articulat niciun scenariu specific de finalizare a războiului şi nici nu a spus dacă intenţionează să trimită trupe terestre pentru a confisca uraniul îmbogăţit al Iranului sau pentru a-i reduce capacitatea de a controla strâmtoarea critică Ormuz.
În ceea ce priveşte discuţiile diplomatice despre care Trump susţinuse anterior că înregistrează progrese, preşedintele nu a oferit niciun semn nou de optimism. În schimb, el şi-a reiterat doar ameninţările de a escalada conflictul prin lovirea centralelor electrice ale Iranului – o acţiune ce riscă să extindă şi mai mult un război pe care Trump abia a început să-l vândă publicului american.
„Noul grup (de la conducere) este mai puţin radical şi mult mai rezonabil”, a spus el. „Totuşi, dacă în această perioadă nu se ajunge la un acord, avem ochii aţintiţi asupra ţintelor cheie”, a ameninţat el, semnalând că SUA sunt pregătite să-şi intensifice răspunsul militar împotriva Iranului în „următoarele două-trei săptămâni”.
„Îi vom lovi extrem de dur în următoarele două-trei săptămâni. Îi vom readuce în epoca de piatră, acolo unde le este locul”, a spus Trump. „Între timp, discuţiile sunt în curs”, a continuat preşedintele. „Schimbarea regimului nu a fost obiectivul nostru. Nu am vorbit niciodată despre schimbarea regimului, dar aceasta a avut loc din cauza morţii tuturor liderilor lor iniţiali. Toţi sunt morţi”, a susţinut el.
Reuters a remarcat că Trump nu a abordat direct subiectul NATO, deşi declarase într-un interviu pentru agenţie acordat anterior în aceeaşi zi că îşi va exprima dezgustul faţă de alianţă pentru ceea ce el consideră a fi lipsa de sprijin faţă de obiectivele SUA în Iran.
Disensiunile transatlantice din cel de-al doilea mandat al lui Trump s-au adâncit după ce aliaţii europeni i-au respins cererea de a contribui la asigurarea unui traseu sigur pentru transportul de petrol prin Strâmtoarea Ormuz.
Trita Parsi, vicepreședinte executiv al Institutului Quincy, afirmă că discursul lui Trump nu a adus nimic nou și nu a făcut decât să reitereze vechile sale declarații.
„În esență, a fost un rezumat al tuturor tweet-urilor pe care le-a publicat în ultimele 30 de zile, aproape în ordine cronologică”, a declarat Parsi pentru Al Jazeera.
„Dar tocmai pentru că nu pare să conțină nimic nou, acest lucru arată că, de fapt, el nu are un plan.”
Acţiunile au scăzut, dolarul s-a apreciat, iar preţurile petrolului au crescut după ce Donald Trump nu a oferit în discursul său către naţiune o imagine clară asupra momentului în care conflictul din Iran se va încheia, relatează Reuters şi CNN.
Dar acţiunile au intrat în recul din nou după ce Trump a spus că SUA vor lovi Iranul „extrem de tare” în următoarele două-trei săptămâni şi vor arunca ţara în „Epoca de Piatră”. Contractele futures pe acţiuni din SUA au scăzut cu 0,67%, iar cele europene au înregistrat o scădere de 0,1%.
Cel mai cuprinzător indice MSCI al acţiunilor din Asia-Pacific, cu excepţia Japoniei, a scăzut cu 0,75%, iar indicele Nikkei din Japonia şi-a inversat cursul, înregistrând o scădere de 0,79% în cadrul unei tranzacţionări volatile.
Unii aliaţi l-au îndemnat pe preşedinte să calmeze îngrijorările crescânde ale americanilor, dintre care majoritatea se opun conflictului şi sunt nemulţumiţi de creşterea preţurilor la benzină din cauza întreruperilor în aprovizionarea globală cu petrol.
Preşedintele a abordat pe scurt aceste îngrijorări, afirmând că preţurile vor scădea din nou, deşi nu s-a angajat la niciun termen pentru încheierea războiului.
Discursul preşedintelui Donald Trump, transmis în prime-time, nu a reuşit să calmeze pieţele energetice zguduite de conflictul din Iran, preţul petrolului înregistrând o nouă creştere în minutele care au urmat discursului său, notează şi CNN.
Preţul ţiţeiului Brent, referinţa mondială pentru petrol, a crescut cu peste 4%, ajungând la peste 105 dolari pe baril, după ce Trump a promis că va continua conflictul încă câteva săptămâni şi a reînnoit ameninţarea de a bombarda centralele electrice din Iran dacă acesta nu acceptă cererile sale.
WTI, referinţa americană pentru petrol, a urcat cu peste 3% în urma discursului, ajungând la peste 103 dolari pe baril.
De când a început războiul, acum mai bine de o lună, Iranul a blocat efectiv Strâmtoarea Ormuz, pe unde trece aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu petrol. Acest lucru a declanşat o criză energetică globală, determinând o creştere vertiginoasă a preţurilor petrolului şi împingând preţurile benzinei din SUA la peste 4 dolari pe galon.
Însă Trump, în discursul său de miercuri, a minimizat impactul, insistând că SUA nu „au nevoie” de strâmtoare şi dând de înţeles că este dispus să pună capăt războiului fără a restabili accesul la această cale navigabilă. Această sarcină, a spus el, ar trebui să revină aliaţilor SUA.
Jamal Abdi, președintele Consiliului Național Iranian-American (NIAC), a ridiculizat afirmația lui Trump potrivit căreia SUA ar fi reușit o schimbare de regim în Iran.
„Trump nu a schimbat regimul; dimpotrivă, l-a consolidat până la esența sa cea mai dură. Este interesant că el consideră că această afirmație, în mod evident falsă, este atât de importantă încât merită promovată. Este modul lui Trump de a recunoaște eșecul”, a declarat Abdi pentru Al Jazeera.
„Războiul împotriva Republicii Islamice trebuia să fie o „mică excursie”, conform expresiei preferate de Donald Trump în ultimele săptămâni. Creșterea prețurilor la benzină? „Fluctuații pe termen scurt”, asigura purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, pe 30 martie. Realitatea este cu totul alta. Statele Unite s-au transformat într-un agent al haosului, printr-o operațiune prost concepută, cu o urgență nejustificată. Acest război a devenit un instrument de fragmentare și de recompunere cu efecte globale. Cu cât costurile militare, economice și politice cresc pentru ambele părți – fără a mai pune la socoteală Israelul –, cu atât riscul de escaladare este mai mare”, scrie Le Monde.
Știrea inițială
Mesajul lui Pezeshkian pentru poporul american
Într-o scrisoare deschisă adresată poporului american, președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a respins prezentarea Iranului ca pe o amenințare la adresa securității și a descris această percepție ca fiind rezultatul „capriciilor politice și economice ale celor puternici”, relatează The Guardian.
El a susținut că istoria modernă a Iranului este una defensivă.
„Iranul, prin însăși acest nume, caracter și identitate, este una dintre cele mai vechi civilizații neîntrerupte din istoria umanității. În istoria sa modernă, Iranul nu a ales niciodată calea agresiunii, expansiunii, colonialismului sau dominației. … Iranul nu a inițiat niciodată un război. Cu toate acestea, a respins cu hotărâre și curaj pe cei care l-au atacat”.
În același timp, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Iranului, Ismail Baghaei, a declarat că Statele Unite au fost implicate în conflict din cauza unei erori de calcul și a unei provocări din partea Israelului, relatează agenția de știri iraniană IRNA, citând un interviu acordat ziarului Al-Masry Al-Youm, conform Al Jazeera.
„Nimeni din lume nu mai poate avea încredere în diplomația americană. Ei folosesc diplomația și negocierile doar ca un preludiu pentru a-și impune cererile sau pentru a recurge la forță”, a spus el.
El a afirmat, de asemenea, că noul lider al Iranului, Mojtaba Khamenei, se bucură de o sănătate perfectă și că nu a apărut în public din cauza războiului în curs. Baghaei a spus că publicul iranian nu este pregătit să discute despre negocieri sau diplomație cu SUA, care au folosit negocierile anterioare ca preludiu pentru a-și impune cererile și a recurge la forță.
El a spus că atacul asupra Școlii de fete Shajareh Tayyebeh din Minab, care a ucis cel puțin 170 de persoane, este doar un exemplu al atrocităților pe care SUA le-au comis în ultima lună.
Recompensă oferită de SUA
Încercând să-i facă pe aliații europeni să se alături eforturilor pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz, Donald Trump a amenințat că va opri livrările de arme către Ucraina, potrivit unor surse informate cu privire la discuții, relatează Financial Times.
Trei oficiali familiarizați cu discuțiile au declarat că Trump a răspuns amenințând că va opri livrările către PURL, inițiativa NATO de achiziționare de armament pentru Ucraina finanțată de țările europene.
În consecință, la insistențele secretarului general al NATO, Mark Rutte, un grup de țări, printre care se numără membri cheie ai alianței precum Franța, Germania și Regatul Unit, a emis pe 19 martie o declarație convenită în grabă, în care se afirma: „Ne exprimăm disponibilitatea de a contribui la eforturile adecvate pentru a asigura trecerea în siguranță prin Strâmtoarea [Ormuz]”.
Referitor la conflictul în desfășurare, CENTCOM a anunțat că SUA au lovit până în prezent „peste 12.300” de ținte iraniene, printre care centre de comandă și control, baze de rachete balistice și buncăre de depozitare, relatează BBC.
În plus, peste 155 de nave iraniene au fost „avariate sau distruse”, potrivit Centcom. Sursa citată a precizat și tipurile de aeronave care au fost implicate în „peste 13.000” de zboruri de luptă de la începutul războiului – printre acestea se numără avioanele de vânătoare F-22 și F-35, precum și bombardierele B-1, B-2 și B-52.
În aceeași ordine de idei, Donald Trump a afirmat că Statele Unite vor „părăsi Iranul destul de repede” și ar putea reveni pentru „lovituri punctuale” dacă va fi necesar. Într-un interviu acordat Reuters, Trump a mai spus că va menționa în discursul adresat națiunii că ia în considerare retragerea Statelor Unite din Alianța NATO.
Totodată, contul oficial al programului „Rewards for Justice” al Departamentului de Stat al SUA a publicat o postare pe X prin care solicită ajutor pentru obținerea de informații cu privire la recentele atacuri asupra Ambasadei SUA din Bagdad, Centrului de sprijin diplomatic din Bagdad și Consulatului General al SUA din Erbil, situat în regiunea kurdă semi-autonomă a Irakului, conform Al Jazeera.
Mai mult, este oferită o recompensă de 3 milioane de dolari pentru informații despre ceea ce s-a precizat că ar fi grupuri armate aliniate Iranului și alte entități responsabile de atacuri.
Citește și:
