Dorința lui Volodimir Zelenski de a ajunge la un acord cu Uniunea Europeană privind aderarea Ucrainei încă din 2027, chiar și cu drepturi limitate, nu este înțeleasă de o serie de membri ai blocului, inclusiv de țările lider. Aceștia nu doresc să deschidă cutia Pandorei, generând probleme care, după cum se tem, ar putea apărea ca urmare a posibilității unei aderări rapide la UE, scrie Reuters.
Zelenski dorește ca punctul privind aderarea Ucrainei la UE încă de anul viitor să fie inclus în acordul de pace cu Rusia, iar SUA susțin această opțiune. Însă guvernele țărilor UE, inclusiv cele influente, precum Franța și Germania, își exprimă scepticismul cu privire la reforma procesului de aderare, care este în prezent în discuție.
Acest lucru a fost comunicat agenției Reuters de către mulți dintre cei opt diplomați și oficiali europeni cu care agenția a discutat pe această temă. Printre temeri se numără probabilitatea ca Ucraina și alte țări care doresc să urmeze o cale etapizată să nu realizeze în mod adecvat reformele necesare, inclusiv cea anticorupție.
Pentru Kiev, angajamentul politic privind data aderării este important, „este necesar pentru procesul de pace, pentru stabilirea unei păci durabile și juste în Europa”, a declarat agenției Taras Kachka, viceprim-ministru al Ucrainei și negociator principal cu UE. El a promis să țină seama de preocupările membrilor UE. Ucraina ar putea semna cel puțin în 2027 un acord de aderare, chiar dacă ratificarea acestuia și alte etape vor dura mai mult, a spus el.
Potrivit lui Kachka, ar putea fi introdus un sistem de monitorizare pentru a verifica respectarea standardelor democratice de către Kiev. De asemenea, Kievul este de acord cu o perioadă de tranziție înainte ca Ucraina să înceapă să primească subvenții agricole de la UE.
Ultima chestiune ar putea deveni una dintre cele mai delicate din domeniul economic. Ucraina este o țară agricolă importantă, iar aderarea sa la blocul comunitar va duce la o redistribuire masivă a plăților între membrii acestuia.
În mod tradițional, procesul de pregătire pentru aderarea la UE durează mulți ani și prevede reforme în șase domenii (sau „clustere”), inclusiv economic, juridic, politic etc. Transformările trebuie să asigure respectarea standardelor democratice și economice. Opțiunea de aderare accelerată, pe care conducerea UE a început să o pregătească, este denumită neoficial „extindere inversă”, deoarece va permite de fapt țării să adere la bloc la începutul procesului de îndeplinire a criteriilor de aderare, și nu la sfârșit.
Conform propunerii președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, țara va putea adera la UE după îndeplinirea unor cerințe minime, dar cu acces limitat la fondurile blocului și la procesul de luare a deciziilor până când nu va îndeplini toate criteriile. Procesul va fi reconfigurat – mai întâi țara va adera, iar apoi va începe treptat să obțină drepturi și obligații”, a explicat un oficial al UE pentru Politico.
Însă analiștii și diplomații nu văd un interes deosebit pentru astfel de măsuri îndrăznețe, notează Reuters. Creșterea sprijinului în mai multe țări ale UE pentru partidele populiste care se opun extinderii acesteia determină guvernele să fie prudente în ceea ce privește accelerarea acestui proces, a declarat pentru agenție Anastasia Pocumban, cercetătoare la Consiliul German pentru Relații Internaționale.
Unul dintre diplomații UE s-a exprimat mai categoric:
Conceptul de extindere inversă este mort. De asemenea, nu există sprijin în ceea ce privește stabilirea unei date concrete de aderare.
Obiectivul lui Zelenski – 1 ianuarie 2027 – este deja considerat nerealist, inclusiv din motive administrative: toate cele 27 de țări ale UE nu vor reuși să aprobe decizia de aderare a Ucrainei.
„Aderarea completă în următorii câțiva ani rămâne puțin probabilă”, consideră Corina Stratulat, director adjunct al Centrului Politic European. „Mai probabilă pare a fi integrarea accelerată – accesul la piața comună, [integrarea în domenii precum] energia, tehnologiile digitale, transporturile, precum și participarea treptată la programele și politicile UE”.
Editor : A.R.
