România are o lege care, în teorie, controlează strict cheltuielile publice: atunci când datoria statului trece de anumite praguri, Guvernul ar trebui să înghețe rapid unele cheltuieli. În practică, însă, autoritățile au găsit constant modalități prin care să ocolească, prin ordonanțe și derogări, aceste reguli. Acum, datoria publică a trecut de 60% din PIB.
Autoritățile din România au fost împinse de către Fondul Monetar Internațional (FMI) să adopte o lege prin care să fie evitate derapajele bugetare și care impune măsuri în cazul în care datoria publică depășește un prag critic, astfel că a fost votată Legea responsabilității fiscal-bugetare în anul 2010.
Potrivit legii (69/2010), Guvernul are obligația să „aplice strategia fiscal-bugetară anuală potrivit regulilor fiscal-bugetare prevăzute în prezenta lege”. Cu alte cuvinte, să țină cont de un set de reguli atunci când vine vorba de bugetul național:
- menținerea datoriei publice la un nivel sustenabil pe termen mediu și lung;
- gestionarea prudentă a resurselor și a obligațiilor asumate ale sectorului public și a riscurilor fiscal-bugetare;
- menținerea unui nivel adecvat al resurselor bugetare pentru plata serviciului datoriei publice;
- asigurarea predictibilității nivelului cotelor și bazelor de impozitare sau taxare.
Legea impune tăieri de cheltuieli atunci când datoria crește
În cazul în care datoria publică depășește un anumit prag, legea impune înghețarea unor cheltuieli publice, după cum urmează:
Dacă datoria publică depășește 45% din produsul intern brut, dar se situează sub 50%:
Ministerul Finanțelor Publice prezintă Guvernului un raport privind justificarea creșterii datoriei și prezintă propuneri pentru menținerea acestui indicator la un nivel sustenabil.
Dacă datoria publică depășește 50% din produsul intern brut, dar se situează sub 55%:
- Guvernul prezintă public și aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea datoriei;
- programul cuprinde și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public;
Dacă datoria publică depășește 55% din produsul intern brut, dar se situează sub 60%:
- Pe lângă înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public, Guvernul inițiază și măsuri care să determine înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială;
Dacă datoria publică depășește 60% din produsul intern brut:
- Sunt înghețate cheltuielile totale privind salariile din sectorul public, dar și cheltuielile cu asistența socială;
- În plus, Guvernul inițiază și aplică un program de reducere a datoriei publice;
Autoritățile au ignorat legea și au dat liber cheltuielilor
Deși trebuia să fie un mecanism prin care cheltuielile statului să fie ținute în frâu, autoritățile au ignorat în repetate rânduri legea responsabilității fiscal-bugetare. Digi24.ro a analizat ultimii 5 ani, din 2021 și până în prezent, și a descoperit că de fiecare dată, în momentul adoptării așa-ziselor „ordonanțe trenuleț” care veneau pe final de an cu modificări fiscale, Guvernele au adoptat și derogări care au permis să nu respecte limitele și tăierile de cheltuieli pe care le-am prezentat mai sus.
Spre exemplu, una dintre derogările adoptate an de an vizează o declarație pe care premierul și ministrul Finanțelor ar fi trebuit să o semneze pentru a-și asuma că, în anul bugetar viitor, vor fi respectate „țintele sau limitele pentru regulile fiscale și respectarea principiilor responsabilității fiscale”.
În ordonanța trenuleț, după cum se poate vedea mai jos, autoritățile au promis să respecte doar „strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2025-2027”, dar nu și legea responsabilității fiscal-bugetare. Cu alte cuvinte, s-au dezis de eventuale măsuri nepopulare, precum înghețarea salariilor și a altor cheltuieli.
Aceleași derogări au fost adoptate și în 2023, 2024 și 2025.
Cum le-a promis Guvernul oficialilor UE că va arăta datoria țării
În planul fiscal al României, prin care autoritățile își asumau măsuri prin care să scadă deficitul bugetar în următorii 7 ani, era prognozată creșterea datoriei publice peste pragul de 60% abia din 2027. In 2026, autoritățile de la București și-au asumat o datorie de 58,5% din PIB. Planul a fost negociat cu oficialii europeni încă din 2024 și aprobat în ECOFIN la începutul anului 2025.
Datoria publică a României a depășit pragul de 60% din Produsul Intern Brut (PIB), potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. La finalul lunii octombrie 2025, datoria guvernamentală a urcat la 60% din PIB, adică 1.116,5 miliarde lei, iar în noiembrie a ajuns la 60,2%, respectiv 1.121,4 miliarde lei.
Evoluția datoriei publice în ultimii ani:
- 2021 – 48,6%
- 2022 – 48,1%
- 2023 – 49,3%
- 2024 – 54,8%
