Cea mai importantă conferinţă anuală internaţională pe probleme de securitate se desfăşoară începând de astăzi până pe 15 februarie, la Hotel Bayerischer Hof din Munchen, sub conducerea preşedintelui conferinţei, ambasadorul Wolfgang Ischinger, prilej cu care numeroşi lideri politici şi experţi abordează cele mai importante probleme actuale de securitate de pe mapamond.
„Războiul cognitiv” este cel mai dificil război hibrid cu care ne confruntăm – Maia Sandu
ACTUALIZARE 19:00 Maia Sandu tocmai a declarat că Republica Moldova „a experimentat probabil toate elementele războiului hibrid”, dar că „cel mai dificil este războiul cognitiv”, despre care a spus că „este greu de observat și poate avea un impact semnificativ”.
Ea a folosit acest termen pentru a descrie campaniile de dezinformare rusești care vizează populația cu mesaje care denigrează instituțiile Moldovei și atitudinea pro-UE.
Pistorius anunță că armata germană a trimis avioane de luptă la misiunea „Arctic Sentry”
ACTUALIZARE 18:40 Armata germană a trimis aeronave pentru a participa la misiunea NATO ‘Arctic Sentry’, a anunțat vineri ministrul german al apărării Boris Pistorius, în marja Conferinței de Securitate de la Munchen, informează DPA, preluată de Agerpres.
Avioane de luptă Eurofighter ale armatei germane au decolat spre Islanda, împreună cu un Airbus A400M, a precizat Pistorius.
De asemenea, Germania va avea un ofițer de legătură al Bundeswehr-ului la Comandamentul Nordic comun de la Nuuk, în Groenlanda, începând cu data de 1 martie.
Potrivit Ministerului Apărării german, patru avioane de luptă Eurofighter au decolat de la baza forțelor aeriene din Neuburg an der Donau în jurul prânzului (11:00 GMT), iar un aparat de transport A400M a decolat din Wunstorf în Saxonia Inferioară, pentru a asigura realimentarea pe calea aerului.
Misiunea este menită să detensioneze conflictul din cadrul NATO cu privire la Groenlanda aflată sub administrație daneză, conflict generat de președintele american Donald Trump care dorește să impună controlul SUA asupra acestui teritoriu arctic.
Pistorius a subliniat în timpul Conferinței de Securitate de la Munchen că Germania ‘are multe de oferit flancului nord-vestic al NATO’.
Europa trebuie să devină „mai operațională” împotriva războiului hibrid – șeful serviciilor secrete germane
ACTUALIZARE 18:10 Martin Jäger, președintele Serviciului Federal de Informații al Germaniei, afirmă că războiul hibrid al Rusiei împotriva țărilor europene are trei obiective principale: divizarea alianței transatlantice, instalarea unor guverne cu opinii mai pro-Rusia – în special prin manipularea alegerilor – și paralizarea Bruxelles-ului prin crearea de tensiuni între statele membre.
Jäger a declarat că, în opinia sa, serviciul său „trebuie să devină mai operațional” pentru a contracara aceste acte de război hibrid.
„Toate acestea necesită o abordare la nivel guvernamental”, a spus el, începând cu înțelegerea gândirii și acțiunilor Rusiei, asigurându-se în același timp că publicul înțelege că aceste activități hibride aparent fără legătură sunt, de fapt, acte ostile coordonate strategic.
Stubb: Europa trebuie să adopte „realismul bazat pe valori”
ACTUALIZARE 18:00 În cadrul unei mese rotunde intitulate „Tariff-fying Times: Managing the Weaponisation of Trade” (Vremuri de tarifare: gestionarea utilizării comerțului ca armă), președintele finlandez Alexander Stubb a pledat pentru o nouă atitudine europeană față de starea lumii.
„În acest moment, alegerea este destul de binară”, spune el. „Sunt cei care susțin o lume multipolară, bazată pe tranzacții, acorduri și sfere de interes. Și sunt cei care susțin o lume multilaterală… noi susținem ideea instituțiilor, regulilor, normelor și cooperării internaționale.”
„Din motive demografice, economice și geopolitice, sudul globului va decide următoarea ordine mondială. Și cum putem face o propunere de valoare?”.
„Ceea ce am încercat să fac este să spun că ne bazăm politica externă pe realismul bazat pe valori, astfel încât să fim fideli valorilor noastre: drepturile omului, drepturile fundamentale, democrația, libertatea, statul de drept – dar să fim realiști, nu putem rezolva problemele comerciale, conflictele, schimbările climatice sau tehnologia doar cu țările care împărtășesc aceleași valori.”
El a mulțumit, de asemenea, directorului general al Organizației Mondiale a Comerțului, Ngozi Okonjo-Iweala, care a participat și el la dezbatere, pentru că a descris Finlanda ca fiind o „putere medie”.
Tarife, tarife, tarife
ACTUALIZARE 17:45 Pe scena principală este în desfășurare o masă rotundă pe tema tarifelor, la care participă președintele finlandez Alexander Stubb, ministrul german al Finanțelor Lars Klingbeil și senatorul american Thomas Roland Tillis.
La discuție participă și directorul general al Organizației Mondiale a Comerțului, Ngozi Okonjo-Iweala. Ea afirmă că, deși nu este de acord cu amenințările tarifare ale SUA, este de acord cu „criticile aduse sistemului”.
„Sistemul nu a evoluat, nu s-a adaptat rapid și nu a răspuns la schimbările din lume.”
Potrivit lui Stubb, țările mai mici sau puterile medii ar trebui „să se implice și să sprijine organizațiile comerciale multilaterale”.
Klingbeil subliniază că prioritatea Germaniei este să lucreze la competitivitatea europeană, dar recunoaște că instituțiile ar trebui „reformate” pentru a oferi mai multă vizibilitate țărilor din sudul globului.
Mike Waltz: SUA rămân angajate în apărarea Europei, dar plătesc prea mult
ACTUALIZARE 16:50 Ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, a fost întrebat dacă SUA rămân angajate în apărarea Europei. El a răspuns că „absolut”, înainte de a vorbi despre cât de mult au finanțat SUA ceea ce el numește „ordinea globală multilaterală bazată pe norme de după al Doilea Război Mondial”, scrie Euronews.
„Când mă întâlnesc cu oamenii din Indiana, Georgia și Florida de Nord pe care i-am reprezentat și care contribuie cu banii lor la finanțarea a peste 180 de țări reunite în sistemul ONU, trebuie să îi privesc cu sinceritate și să le spun că banii sunt cheltuiți bine, dar nu este așa”, afirmă el.
El adaugă că problemele crescânde legate de datoria SUA înseamnă că este corect „să le cerem celor 450 de milioane de europeni, cu o economie de aceeași dimensiune ca cea a SUA, să fie mai autonome” în ceea ce privește propria apărare.
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, subliniază că Europa contribuie financiar la propria apărare, adăugând că „când America intră în război, mulți dintre noi mergem alături de ea și ne pierdem oamenii pe drum”.
Kallas: Instituțiile există, dar lipsește „responsabilitatea”
ACTUALIZARE 16:40 Acum este rândul șefei politicii externe a UE, Kaja Kallas. Participând la o discuție în cadrul unui panel, ea este întrebată dacă este de acord cu cancelarul german Merz, că vechea ordine mondială a dispărut.
„Aș face un pas înapoi și m-aș gândi de ce a fost instituită această ordine mondială”, răspunde ea, înainte de a face referire la multiplele războaie care au avut loc înainte.
Ea subliniază responsabilitatea, înainte de a spune că, deși „regulile există”, responsabilitatea sub forma Consiliului de Securitate și a Organizației Națiunilor Unite nu „funcționează așa cum ar trebui”.
Gavin Newsom: „Europa trebuie să-și continue eforturile de apărare chiar și fără Trump”
ACTUALIZARE 16:30 Europenii vor trebui să continue să-şi asume un control mai mare asupra propriei apărări, chiar şi fără preşedintele american Donald Trump la putere, a declarat vineri pentru AFP guvernatorul democrat al Californiei, Gavin Newsom, relatează Agerpres.
„Cred că este sustenabil şi chiar sănătos”, a declarat Newsom, considerat un potenţial candidat favorit democrat la alegerile prezidenţiale americane din 2028, cu ocazia Conferinţei de Securitate de la München.
„Cred că este în interesul Europei şi cred că este cu siguranţă, din perspectiva Statelor Unite, şi în interesul nostru”, a spus el.
Newsom, un critic vocal al lui Trump, a declarat că „nu doreşte ca Europa să privească spre restul lumii şi să întoarcă spatele Statelor Unite”, menţionând acorduri comerciale recent încheiate de UE cu ţări din America de Sud şi India.
„Va fi nevoie de timp pentru a reconstrui încrederea”, a mai spus el.
„Va trebui să dăm dovadă de determinare şi de angajament pentru a reconstrui alianţele şi pentru a reconstrui ceea ce acest preşedinte distruge în timp real, dar sunt profund încrezător că acest lucru este realizabil şi că se va întâmpla”, a conchis guvernatorul.
„SUA nu vor fi suficient de puternice pentru a acționa singure”, susține Merz
ACTUALIZARE 15.37: Adresându-se delegației americane, cancelarul german a afirmat că, de generații întregi, „încrederea dintre aliați, parteneri și prieteni a făcut din NATO cea mai puternică alianță din toate timpurile”. „Europa știe foarte bine cât de prețioasă este aceasta”, a adaugat el.
Ulterior, a avertizat: „În era rivalității marilor puteri, nici măcar Statele Unite nu vor fi suficient de puternice pentru a acționa singure. Dragi prieteni, apartenența la NATO nu este doar un avantaj competitiv pentru Europa, ci și pentru Statele Unite. Așadar, să reparăm și să reînnoim împreună încrederea transatlantică. Noi, europenii, ne facem partea noastră.”
Totodată, acesta a mai declarat că „nimeni nu ne-a forțat să ajungem în această dependență excesivă față de Statele Unite în care ne-am aflat recent”.
„Această dependență a fost autoimpusă, dar acum renunțăm la ea cât mai repede posibil”, a mai precizat acesta.
Conform cancelarului german, acest lucru se va realiza prin consolidarea pilonului european al NATO.
„Presupun că vom avea opinii divergente mai des decât în trecut, vom fi nevoiți să negociem calea corectă de urmat și poate că va trebui să ne certăm pe această temă. Dar dacă vom face acest lucru cu o forță nouă, cu un respect nou și cu respect de sine, va fi în beneficiul ambelor părți.”
Friedrich Merz: „Europa nu este de zece ori mai puternică decât Rusia”
ACTUALIZARE 15.17: În discursul său, cancelarul german Friedrich Merz a susținut că MSC „a fost întotdeauna un seismograf al situației politice”. Acesta a menționat că în ultimii ani am asistat la „tensiuni și conflicte crescânde în lume”, inclusiv agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, conform The Guardian.
Conform spuselor sale, motto-ul Conferinței de Securitate de la Munchen (MSC), „sub distrugere”, este puțin „sumbru”, dar că „trebuie să-l formulăm în termeni și mai duri”, susținând că „această ordine [mondială] nu mai există”.
„Europa tocmai s-a întors dintr-o vacanță din istorie”, a afirmat cancelarul german. Merz a mai adăugat că ne confruntăm acum cu o eră „marcată de politica marilor puteri”, inclusiv „revizionismul violent” al Rusiei, care dictează agresiunea sa împotriva Ucrainei.
El mai spune că Beijingul „dorește să fie un lider în modelarea lumii”, dar „folosește în mod sistematic dependențele altora și redefinește ordinea internațională în favoarea sa”. Conform acestuia, pretenția SUA la conducerea globală „a fost contestată și, probabil, pierdută”. El a mai adăugat că „politica marilor puteri” este „o oglindă a societăților neliniștite și agitate în vremuri de schimbări revoluționare”.
Cancelarul german a avertizat și că aceasta pune la încercare limitele sistemului democratic, deoarece împinge oamenii către „răspunsuri puternice și facile”. Friedrich Merz a mai punctat că „decalajul dintre ambiție și posibilități a devenit prea mare” și că europenii trebuie să se concentreze acum pe reducerea acestuia.
„Un exemplu frapant este faptul că PIB-ul Rusiei este în prezent de aproximativ 2 trilioane de euro, iar cel al Uniunii Europene este de aproape 10 ori mai mare. Cu toate acestea, Europa nu este de zece ori mai puternică decât Rusia în prezent. Potențialul nostru militar, politic, economic și tehnologic este enorm, dar nu l-am exploatat în măsura necesară de foarte mult timp.
Deci, cel mai important lucru este să ne schimbăm mentalitatea acum.”
Merz a declarat că înțelege de ce unii oameni sunt „neliniștiți” în legătură cu starea actuală a relațiilor cu SUA și „împărtășește” unele dintre aceste îngrijorări, dar consideră că renunțarea la SUA ca partener este nerealistă.
El a mai declarat că „aceștia ignoră realitățile geopolitice dure din Europa și subestimează potențialul pe care îl are în continuare parteneriatul nostru cu SUA, în ciuda tuturor dificultăților existente”.
Cu toate acestea, el este de părere că Europa ar trebui să se concentreze în continuare pe crearea și promovarea propriului program pentru a face față noii ordini, prin intermediul unei UE unite.
Merz a solicitat, de asemenea, o discuție suplimentară cu privire la articolul 42 din tratatele UE, care se referă la „asistența reciprocă” în cazul unui atac armat asupra Europei.
El a menționat că dorește ca UE să „precizeze” modul în care ar trebui să funcționeze acest lucru – „nu pentru a înlocui NATO, ci ca un pilon autonom și puternic în cadrul alianței”.
El a mai spus că a inițiat „primele discuții” cu președintele francez Emmanuel Macron cu privire la un program european de descurajare nucleară „care să fie integrat în cadrul partajării nucleare din cadrul NATO”.
Conferința a debutat cu o glumă
ACTUALIZARE 14.46: Conferința de Securitate de la Munchen a debutat cu o glumă făcută chiar de Wolfgang Ischinger, care a afirmat că ceea ce s-a întâmplat la Davos nu trebuie să rămână la Davos, conform The Guardian.
Potrivit președintelui conferinței, evenimentul are loc într-un moment de „preocupări crescânde cu privire la securitatea globală, sau, mai bine zis, la insecuritate”.
„Niciodată în cei peste 60 de ani de existență a acestei conferințe nu au existat atât de multe provocări fundamentale simultane și războaie sângeroase în Europa, în jurul Europei și în întreaga lume”, a afirmat Ischinger.
„A existat vreodată o ordine internațională bazată pe norme? Există un motiv pentru care raportul nostru privind securitatea de la München din acest an poartă titlul «În curs de distrugere».”
El a menționat „provocări fără precedent” pentru relațiile transatlantice, dar i-a întâmpinat cu căldură pe secretarul de stat american Marco Rubio și delegația Congresului SUA.
Fostul ambasador german în SUA a declarat că „este momentul să fim serioși” și a adăugat: „Nu este momentul să ne menajăm cuvintele sau, cum se spune, să ocolim subiectul. Trebuie să fim sinceri în privința diferențelor dintre noi, dar ar trebui să încercăm să contribuim la organizarea unei resetări transatlantice constructive, dacă este posibil, în acest weekend.”
El a întrebat liderii UE „ce măsuri concrete propuneți… dincolo de discursuri, pentru a contribui la crearea unei Uniuni Europene care să fie un actor internațional mai respectat și mai capabil să ne apere libertatea, valorile și frontierele”.
Apoi, el i-a întrebat pe cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU ce sunt dispuși să facă în ceea ce privește neproliferarea nucleară și a întrebat SUA dacă administrația Trump „crede cu adevărat că are nevoie de aliați și parteneri” și dacă este „într-adevăr pregătită să trateze aliații ca pe niște parteneri”.
Referindu-se la Beijing, el a întrebat conducerea chineză – ministrul de Externe al țării fiind prezent – „în ce măsură China va fi dispusă să investească pentru a determina Rusia să pună capăt agresiunii și să se retragă din Ucraina”.
Marco Rubio, întâlnire cu Wang Yi
ACTUALIZARE 14.17: Secretarul de stat american Marco Rubio s-a întâlnit vineri cu omologul său chinez, ministrul de externe Wang Yi, la Conferinţa de Securitate de la Munchen, informează AFP.
Dialogul dintre cei doi înalţi oficiali a avut loc la numai câteva zile după ce preşedintele american Donald Trump a declarat că îl va primi la Casa Albă pe şeful statului chinez, Xi Jinping, spre sfârşitul anului, pentru a discuta în special probleme comerciale.
Rubio a sosit vineri dimineaţă în metropola bavareză, unde are programate mai multe întâlniri, inclusiv cu cancelarul german Friedrich Merz şi cu şefa guvernului danez, Mette Frederiksen, pentru discuţii despre Groenlanda, pe care Trump insistă să o achiziţioneze de la Danemarca.
Secretarul de stat va susţine un discurs sâmbătă – un eveniment foarte aşteptat de vârfurile politice şi economice din domeniile apărării şi securităţii.
Volodimir Zelenski: „O zi importantă”
ACTUALIZARE 13.15: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat agenda zilei de astăzi la Munchen.
„O zi importantă, în care se vor face noi pași către securitatea noastră comună – cea a Ucrainei și a Europei. Pe ordinea de zi se află prima întreprindere comună ucraineano-germană de producție de drone, precum și întâlniri bilaterale și multilaterale cu partenerii.
Avem nevoie de mai multă producție comună, mai multă reziliență, mai multă coordonare și eficacitate a arhitecturii noastre comune de securitate în Europa. Cel mai important lucru pe care îl putem realiza împreună este încheierea războiului cu o pace demnă și crearea unor garanții de securitate fiabile pentru Ucraina și pentru întreaga Europă – astfel încât nimeni în Europa să nu se teamă că va rămâne fără protecție”, a transmis liderul de la Kiev pe X.
Mark Rutte a ironizat Rusia
ACTUALIZARE 12:35 Mark Rutte, șeful NATO, a vorbit, înaintea Conferinței de a Munchen, despre „schimbarea de mentalitate” în rândul liderilor occidentali și a avertizat împotriva propagandei rusești. Detalii aici.
Rutte a început prin a comenta reuniunea ministerială a NATO de ieri de la Bruxelles, unde spune că a simțit „o schimbare de mentalitate” în rândul liderilor prezenți la masa discuțiilor:
„De ani, de decenii, SUA se plâng că noi, în Europa, nu cheltuim suficient pentru apărare. Acest lucru s-a schimbat de la summitul de la Haga.
Schimbarea de mentalitate constă în faptul că ieri, în sala de ședințe, am simțit cu toții o clară convergență de viziuni și unitate. Europa face cu adevărat un pas înainte, Europa preia un rol mai important de lider în cadrul NATO.”
În ceea ce privește Ucraina, el a afirmat că NATO trebuie să își continue sprijinul și „să facă mai mult pentru Ucraina”. Dar a subliniat, de asemenea, că Rusia înregistrează „pierderi uluitoare” pe măsură ce își continuă agresiunea, afirmând în mod ironic că:
„Vor ca [noi] să percepem Rusia ca pe un urs puternic, dar s-ar putea spune că se mișcă prin Ucraina cu viteza stângace a unui melc de grădină, așa că să nu cădem în capcana propagandei rusești”.
Oana Țoiu, mesaj de la Munchen
ACTUALIZARE 12:28 Oana Țoiu, care participă alături de ministrul Apărării, Radu Miruță, și șeful Directoratului de Securitate Cibernetică la Conferinţa de Securitate de la Munchen, consideră că vor fi abordate „discuţii pe teme cheie pentru România”. Șefa diplomației române are pe agendă mai multe întâlniri bilatarale şi sesiuni de lucru. Detalii aici
Marco Rubio: „Trăim într-o nouă eră geopolitică”
ACTUALIZARE 10:54 Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat, înaintea Conferinţei de Securitate de la Munchen, unde va avea o intervenţie sâmbătă, că, în opinia sa, europenii vor să ştie încotro ne îndreptăm, unde ne-am dori să ajungem, „unde ne-am dori să ajungem împreună cu ei”. „Trăim într-o nouă eră geopolitică, iar acest lucru va necesita din partea tuturor o reevaluare a ceea ce înseamnă această nouă realitate şi care va fi rolul nostru”, a explicat el. Detalii aici
Știrea inițială. Peste 50 de şefi de stat şi de guvern au confirmat participarea la cea de-a 62-a ediţie a Conferinţei de Securitate de la Munchen. Majoritatea liderilor provin din Europa, iar cea mai mare delegaţie participantă la acest eveniment aparţine ţării gazdă, Germania, fiind condusă de cancelarul federal german, Friedrich Merz.
Lucrările conferinţei din acest an se desfăşoară în jurul unor tematici cheie de dezbatere care vor privi: apărarea, ordinea globală, securitatea umană, sustenabilitatea, tehnologia. Vor fi abordate atât chestiunile care vizează problemele convenţionale în politicile de securitate şi apărare, cât şi ameninţările globale emergente.
Securitatea şi apărarea europeană, viitorul relaţiei transatlantice, revitalizarea multilateralismului, viziunile concurente privind ordinea globală, conflictele regionale şi implicaţiile de securitate pentru dezvoltările tehnologice actuale se numără, de asemenea, printre subiectele care vor face parte din agenda discuţiilor conferinţei.
Un subiect distinct îl reprezintă raportul conferinţei, care este un document analitic asupra situaţiei internaţionale actuale şi care este adus în atenţia tuturor participanţilor, fiind fundamentat pe datele unui chestionar care arată impactul la nivel social al politicilor guvernamentale. Raportul conferinţei de securitate de la Munchen 2026, intitulat „Sub Distrugere” („Under Destruction”), „arată o creştere a forţelor politice care favorizează mai degrabă distrugerea spre deosebire de reformă”, potrivit site-ului oficial al evenimentului.
Citește și:
Conform documentului, „în toate statele G7 interogate pentru realizarea Indexului de Securitate Munchen 2026, doar o mică parte dintre cei chestionaţi au spus că politicile guvernamentale actuale vor face ca generaţiile viitoare să o ducă mai bine. Atât pe plan intern, cât şi internaţional, structurile politice sunt percepute în prezent ca fiind excesiv de birocratizate şi judiciarizate, imposibil de a fi reformate şi de a se adapta pentru a servi mai bine nevoilor oamenilor. Rezultatul este un climat în care cei care folosesc buldozerele, bilele de demolare şi fierăstraie cu lanţ sunt admiraţi cu precauţie, dacă nu chiar celebraţi în mod deschis”, se mai arată în raportul conferinţei.
Raportul scoate în evidenţă provocările substanţiale cu care se confruntă scena internaţională. Include chestionarul realizat pentru conferinţa de securitate şi arată, deopotrivă, provocările globale actuale, fiind structurat tematic (Economia Globală, Dezvoltare şi Asistenţă Umanitară) şi pe diferite zone ale globului (Europa, zona Indo-Pacifică).
Pe lângă conferinţa propriu-zisă, sunt organizate o serie de evenimente conexe ce abordează problematicile de securitate şi apărare, dar cu un auditoriu mai variat. Forumul European Defense Townhall, care se desfăşoară în după-amiaza zilei de 12 februarie, aduce laolaltă cetăţeni, reprezentanţi media şi comunicatori care vor interacţiona direct cu lideri decizionali în problematici care vizează modelarea viitorului Europei.
Un alt eveniment conex este „Seria Securitate şi Literatură”, parte integrantă a Conferinţei de Securitate de la Munchen, fiind organizat, în perioada 12-15 februarie, în parteneriat cu săptămânalul DIE ZEIT şi găzduit în comun de Literaturhaus din München. Prima zi este dedicată temei „Viitorul incert al Ucrainei”, urmată, în ziua a doua, de tema „Literatură ca Forţă şi Contraforţă în Republica Cehă”. „Securitatea în Lumea Apocaliptică” este tema discuţiilor din 14 februarie, iar în ultima zi dezbaterile se vor desfăşura sub tematica „Cum să facem democraţiile mari din nou”, menţionează site-ul conferinţei.
„Conferinţa de securitate de la Munchen 2026 va funcţiona din nou ca o platformă importantă pentru dialogul global asupra unor chestiuni cheie din politica de securitate internaţională. Discuţiile iniţiate (…) în cadrul reuniunilor Munchen dedicate liderilor, desfăşurate în SUA şi în Arabia Saudită, au oferit deja impulsuri preţioase. Bazându-se pe aceste fundaţii, MSC 2026 va oferi un moment unic pentru adâncirea discuţiilor strategice şi pentru întărirea cooperării necesare pentru abordarea celor mai presante provocări globale actuale’”, conform mesajului preşedintelui conferinţei, ambasadorul Wolfgang Ischinger.
Conferinţa propriu-zisă şi toate evenimentele conexe se desfăşoară sub regula – „implică-te şi interacţionează cu fiecare: nu ţine doar prelegeri sau nu ignora pe cineva”. Fie că se află pe scenă în cadrul evenimentului sau nu, organizatorii îi încurajează pe participanţi să interacţioneze unii cu alţii, iar vorbitorii din cadrul conferinţei să fie oricând pregătiţi să răspundă întrebărilor şi să se angajeze în interacţiunea cu publicul, indică organizatorii.
Prima ediţie a conferinţei pe probleme de securitate de la Munchen a avut loc în 1963, sub denumirea oficială „Internationale Wehrkunde-Begegnung”, fiind instituită la iniţiativa publicistului Ewald von Kleist. Încă de la început, conferinţa a fost dedicată problemelor care priveau relaţiile transatlantice şi provocările de securitate de pe mapamond.
Prin participarea liderilor şi factorilor decizionali, a reprezentanţilor media şi a cercetătorilor din lumea academică din Europa şi din America, conferinţa a devenit treptat „reuniunea familiei transatlantice”.
Ediţia precedentă a Conferinţei pe probleme de securitate de la Munchen a avut loc la 14-16 februarie 2025.
Citește și:
