O nouă lege a cetățeniei va intra în vigoare în Republica Moldova pe 24 decembrie, complicând procesul de obținere a cetățeniei. Solicitanții vor trebui să promoveze un test de limba română și să cunoască Constituția, să depună documentele personal, iar verificările vor fi mai lungi și mai amănunțite. Autoritățile speră că schimbările, bazate pe practicile UE, vor contribui la combaterea mai eficientă a fraudei și corupției, îmbunătățind în același timp integrarea socială și culturală a noilor cetățeni, relatează NewsMaker.
Cum a apărut noua lege și de ce este necesară
Necesitatea elaborării unei noi legi a cetățeniei a fost discutată pentru prima dată în 2023. Documentul a fost pregătit pe baza recomandărilor din două rapoarte de audituri ex-post ale legilor existente (ex-post este o analiză a datelor statistice care permite evaluarea eficacității, identificarea problemelor și elaborarea de măsuri pentru abordarea acestora). Rapoartele au afirmat că documentul trebuie revizuit complet: multe s-au schimbat de la independență, ceea ce a crescut riscul de fraudă, iar legislația trebuie, de asemenea, aliniată la standardele UE.
Un proiect al noii legi a fost prezentat Parlamentului în iunie 2025 de către un grup de parlamentari din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la guvernare. Până la mijlocul lunii iulie, documentul fusese aprobat în două lecturi, după care a fost promulgat de președinta Maia Sandu pe 18 septembrie. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial pe 24 septembrie, iar noile reguli privind cetățenia vor intra în vigoare la trei luni de la publicare, pe 24 decembrie.
Legea adoptată este a treia din istoria Republicii Moldova de la independență. Primul document a fost adoptat în 1991, al doilea în 2000, după aderarea țării la Convenția Europeană privind Naționalitatea.
Ce s-a schimbat în legea cetățeniei?
Noua lege păstrează principalele metode de dobândire a cetățeniei. Ca și înainte, aceasta poate fi obținută prin naștere, recunoaștere, adopție, restituire sau naturalizare, precum și în cazuri excepționale – în interesul Republicii Moldova sau în baza acordurilor internaționale.
În același timp, documentul a fost rescris pentru a elimina ambiguitățile. Solicitanții au fost separați în funcție de vârstă, a fost introdusă o procedură separată pentru minori, terminologia a fost adusă în conformitate cu legea privind regimul străinilor, iar regulile privind șederea și călătoria continuă au fost clarificate.
Test de cunoaștere a limbii române și a prevederilor Constituției
Una dintre principalele modificări ale legii este obligativitatea promovării unui examen la limba română și la respectarea prevederilor Constituției la dobândirea cetățeniei moldovenești prin recunoaștere, naturalizare sau restaurare.
Autorii proiectului de lege citează practica altor țări europene, inclusiv a României. „Această inovație are ca scop asigurarea integrării sociale și culturale eficiente a noilor cetățeni în societate.
Îndeplinirea acestei cerințe le va permite să participe activ la viața socială, să înțeleagă și să respecte normele și valorile, precum și să îmbunătățească comunicarea și accesul la servicii”, se arată în nota explicativă.
Autoritățile se așteaptă ca noua cerință nu numai că va facilita integrarea socială și culturală, ci va servi și ca un filtru suplimentar pentru „eliminarea cererilor nefondate”. Prin urmare, potrivit autorilor proiectului de lege, doar cei care „au un interes real și sunt pregătiți să se integreze în societate” vor putea obține cetățenia.
Noua lege impune promovarea unui examen la limba română și la Constituție, examen care va fi administrat de Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare Școlară din cadrul Ministerului Educației.
Pentru a obține cetățenia, candidații trebuie să demonstreze competența în limba română la nivelul B2 și să obțină între 75 și 100 de puncte la examen. Examenul nu va fi necesar pentru persoanele cu dizabilități severe sau profunde, copiii sub 14 ani sau cei cărora li s-a acordat cetățenia în interesul țării.
Documentele pot fi depuse doar personal
O altă nouă cerință legală este că toate cererile de cetățenie trebuie depuse acum personal, fără reprezentanți sau intermediari. Autoritățile atribuie acest lucru „atractivității sporite” a cetățeniei moldovenești, despre care consideră că a crescut riscul unor cereri frauduloase bazate pe documente de origine necunoscută sau falsificabile.
Nota explicativă precizează că cetățenia moldovenească oferă acces la călătorii fără vize în UE și, având în vedere angajamentul țării față de integrarea europeană, ar putea deveni un pas către cetățenia UE.
De asemenea, se subliniază că cerința depunerii în persoană este legată și de situația geopolitică actuală din regiune: potrivit autorilor, acest lucru reduce riscul ca cetățenii părților implicate în conflictul armat să utilizeze documente moldovenești pentru a se muta în alte țări, în principal în UE, și va contribui, de asemenea, la prevenirea eludării măsurilor restrictive internaționale.
Pentru a reduce riscul de fraudă, autoritățile au eliminat opțiunea de depunere a cererilor prin intermediul unor reprezentanți împuterniciți și au impus depunerea în persoană. Cererile pentru cetățenie prin naturalizare vor trebui depuse personal la un birou ASP din Moldova. Cererile pentru restabilirea cetățeniei și pentru cetățenie prin recunoaștere vor trebui, de asemenea, depuse personal: fie la un birou ASP dacă solicitantul se află în Moldova, fie la o misiune diplomatică sau un oficiu consular dacă se află în străinătate.
Verificări mai stricte ale documentelor și interviuri la Serviciul de Securitate
Noua lege extinde competențele organismelor care examinează și aprobă cererile de cetățenie. Perioada de examinare a cererilor de cetățenie prin recunoaștere sau naturalizare, precum și pentru privarea de cetățenie, a fost majorată de la șase luni la un an. Dacă este necesar, această perioadă poate fi prelungită cu maximum șase luni – dacă este nevoie de timp suplimentar pentru a verifica autenticitatea documentelor și a faptelor individuale sau pentru a rezolva discrepanțele. Autorii proiectului de lege au explicat că acest lucru va oferi autorităților mai multe oportunități de a verifica antecedentele solicitantului.
Legea modifică, de asemenea, procedura de examinare a cererilor de acordare sau restabilire a cetățeniei. În prezent, unei persoane i se poate refuza cetățenia dacă a comis crime internaționale sau de război ori crime împotriva umanității, este implicată în acte de terorism, are antecedente penale sau este urmărită penal, reprezintă o amenințare la adresa securității naționale sau a ordinii publice sau dacă a furnizat informații false sau a ascuns fapte importante. Noua versiune introduce un mecanism de respingere a cererilor – o cerere poate fi respinsă direct dacă lipsesc documente sau nu îndeplinesc cerințele.
Motive pentru refuzarea cetățeniei
Au fost introduse și noi motive pentru refuzarea acordării cetățeniei. Mai exact, li se va refuza cetățenia celor care s-au alăturat grupărilor armate ilegale, forțelor armate ale unei entități neconstituționale sau unui stat agresor recunoscut ca atare de ONU, Parlamentul European sau Parlamentul Republicii Moldova, ori forțelor armate ale unei țări cu care Republica Moldova a rupt relațiile diplomatice sau se află în stare de război.
De asemenea, li se va refuza cetățenia celor supuși sancțiunilor internaționale la care Republica Moldova a aderat. Aceleași motive au fost incluse în lista motivelor pentru privarea de cetățenie.
Legea a clarificat și cerințele de venit pentru naturalizare. Dacă anterior era suficient să se indice „sursele legale de venit”, cerințele sunt acum mai specifice: venitul net lunar nu trebuie să fie mai mic decât salariul minim pe economie stabilit pentru anul în curs, iar activitatea care generează acest venit trebuie să fi fost desfășurată timp de cel puțin trei ani înainte de depunerea cererii.
Noua lege permite Comisiei pentru Cetățenie și altor agenții să convoace solicitanții la un interviu pentru a verifica exactitatea informațiilor, a obține clarificări sau a solicita documente lipsă. Interviul trebuie anunțat în prealabil – cu cel puțin 10 zile lucrătoare înainte – prin e-mail sau poștă recomandată. Întâlnirea poate avea loc de la distanță, cu acordul ambelor părți.
Noua lege va intra în vigoare pe 24 decembrie. Cererile încă în așteptare până la această dată vor continua să fie procesate conform regulilor în vigoare la data depunerii.
Editor : M.C
