Este incriminată drept contravenție fapta constând în nerespectarea de către persoanele juridice a obligațiilor referitoare la deschiderea și deținerea unui cont la o instituție de credit.
Data de la care urmează să intre în vigoare noile prevederi este 01.01.2026.
Proiectul stabilește că o firmă este este declarată inactivă și îi sunt aplicabile prevederile din Codul fiscal privind efectele inactivităţii, dacă se află în una dintre următoarele situaţii:
a) nu are cont bancar în România sau un cont deschis la o unitate a Trezoreriei Statului;
b) nu a depus situațiile financiare anuale în termen de 5 luni de la împlinirea termenului legal pentru depunerea acestora.
În plus, se limitează perioada de inactivitate la maxim 1 an pentru persoanele/entitățile care vor intra în inactivitate după intrarea în vigoare a legii, respectiv 3 ani pentru inactivare voluntara (la Oficiului Național al Registrului Comerțului). În cazul în care inactivii care depășesc perioada maximă reglementă nu se reactivează, li se va solicita de către ANAF insolvența, lichidarea sau radierea, după caz, potrivit legii.
De asemenea se instituie unele măsuri tranzitorii care stabilesc regimul contribuabililor/plătitorilor declarați inactivi cu o vechime în inactivitate mai mare de 3 ani. Astfel, în situația în care aceștoa nu se reactivează în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii, organul fiscal solicită deschiderea procedurii insolvenţei, sau dizolvarea/lichidarea/radierea acestora, după caz. Pentru contribuabilii/plătitorii declarați inactivi cu o vechime în inactivitate mai mica de 3 ani , dacă nu se reactivează în termen de 1 ani de la data intrării în vigoare a legii, organul fiscal solicită deschiderea procedurii insolvenţei, sau dizolvarea/lichidarea/radierea acestora.
Schimbări la eșalonarea obligațiilor fiscale restante
Firmele care cer procedura de eşalonare la plată a obligaţiilor fiscale restante trebuie să prezinte o garanție suplimentară (contract de fidejusiune) în anumite situații.
Astfel, companiile trebuie să prezinte contract de fideiusiune în situația în care, la solicitarea eșalonării la plată, figurează cu obligații pentru care nu se acordă eșalonarea la plată, respectiv figurează cu:
- obligaţii fiscale care au făcut obiectul unei eşalonări care şi-a pierdut valabilitatea;
- obligaţii fiscale care au scadenţa şi/sau termenul de plată după data eliberării certificatului de atestare fiscală;
- obligaţii fiscale/bugetare care reprezintă ajutor de stat sau de minimis de recuperat acordat din surse sau resurse de stat ori gestionate de stat;
- obligaţii fiscale care reprezintă accize.
Se propune eliminarea eșalonării la plată, în formă simplificată, întrucât se acorda de drept la simpla solicitare a debitorului, fără garanții si fără alte condiții de comportament fiscal, ceea ce a condus la utilizarea ei excesivă, în scopul rostogolirii obligațiilor restante si pregătirii insolventei, în multe cazuri.
Restricții la cesiunea părților sociale
Se propune ca cesiunea părților sociale ale asociatului unei societăți cu răspundere limitată care deține controlul societății este opozabilă organului fiscal central în anumite condiții:
a) în termen de 15 zile de la data cesiunii, cedentul, cesionarul sau societatea notifică organului fiscal central actul de transmitere a părților sociale și actul constitutiv actualizat cu datele de identificare a noilor asociați;
b) dacă societatea înregistrează obligații de plată la bugetul general consolidat administrat de organul fiscal central, aceasta sau cesionarul constituie garanții potrivit art. 211 lit. a) și/sau b) din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare;
c) la înregistrarea cesiunii în registrul comerțului dacă societatea înregistrează obligații de plată la bugetul general consolidat administrat de organul fiscal central se prezintă dovada acordului organului fiscal cu privire la constituirea de garanții.
Interdicții legate de împrumuturile primite de la asociați
Va fi interzisă restituirea împrumuturilor primite de la asociați sau entități afiliate atunci când activul net al societății scade sub jumătate din capitalul social.
Măsura, prezentată ca protecție a capitalului, lovește direct în structurile moderne de finanțare intra-grup și în mecanismele de cash pooling.
În foarte multe cazuri, investitorii care intră în companii aflate în dificultate financiară nu capitalizează imediat integral societatea, ci folosesc împrumuturi de la acționari și acorduri de cash pooling pentru a susține lichiditatea zilnică și pentru a finanța planurile de redresare, cu posibilitatea de a retrage sau redistribui ulterior o parte din sume în funcție de performanță.
Dacă noua regulă blochează, pe termen nedeterminat, rambursarea acestor împrumuturi până la „reîntregirea” activului net, exact companiile care au atras capital de redresare și sunt integrate în astfel de structuri de trezorerie devin mai puțin finanțabile, iar investitorii financiari sau strategici vor fi tentați fie să evite România, fie să recurgă la structuri mai opace și mai scumpe (vehicule externe, finanțări colaterale), care nu ajută nici transparența, nici stabilitatea pe termen lung, atrage atenția CC Tax Advisory.
Bază de calcul mai mare pentru CASS
Va crește baza anuală de calcul a CASS la 72 de salarii minime brute pe țară. Asta înseamnă un cost mai mare pentru angajatori.
Creșterea bazei de calcul la 72 salarii minime pentru veniturile din activități independente înseamnă o povară suplimentară pentru profesii liberale, freelanceri și mici antreprenori, în special pentru cei cu venituri fluctuante sau cu activitate sezonieră.
Astfel, se propune majorarea plafonului maxim al bazei anuale de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate în cazul persoanelor fizice care obțin venituri din activități independente, de la 60 de salarii minime brute pe țară garantate în plată la 72 de salarii minime brute pe țară, pentru veniturile realizate începând cu data de 1 ianuarie 2026.
La stabilirea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate, în limita plafonului anual de 72 de salarii minime brute pe țară garantate în plată, se ia în calcul valoarea salariului minim brut pe ţară stabilit prin hotărâre a Guvernului, în vigoare la data de 1 ianuarie a anului de realizare a venitului, indiferent dacă în cursul aceluiaşi an se utilizează mai multe valori ale salariului minim brut pe ţară.
Se propune implementarea măsurilor începând cu veniturile aferente anului 2026.
Salariul minim rămâne probabil la același nivel și se păstrează scutirea pentru 300 lei
O veste bună însă pentru mediul de afaceri este că cel mai probabil salariul minim va rămâne la același nivel și va menținută totodată și scutirea de taxe pentru suma de 300 de lei.
TVA rămâne la 21%
Guvernul va construi bugetul pe anul 2026 pe cota standard de TVA de 21%, în timp ce pentru HoReCa se va menține cota de TVA de 11%, conform surselor Economedia.
Va exista și o ordonanță „trenuleț”, care stabilește măsurile fiscale care intră în vigoare la începutul anului, iar măsurile incluse probabil vor fi mai clare săptămâna viitoare.
