Primarul ales în decembrie va prelua o Primărie a Capitalei cu un buget semnificativ ca volum, dar constrâns de datorii și subvenții. Orașul încă funcționează pe un Plan Urbanistic General vechi de 25 de ani, iar noul plan este blocat administrativ. Mandatul scurt al primarului va permite gestionarea a trei bugete anuale (2026–2028) și va pune presiune pe deblocarea proiectelor structurale pentru București.
Bugetul PMB: Mari cifre, constrângeri majore
Cu un buget general de aproximativ 12 miliarde de lei în 2025, Primăria Municipiului București deține cel mai mare buget local din țară. Totuși, majoritatea fondurilor sunt direcționate către cheltuieli curente, precum subvenții și salarii, lăsând doar aproximativ 2 miliarde de lei pentru dezvoltare. Deși sectoarele bucureștene au colectat mai mult din cotele defalcate ale impozitului pe venit decât Primăria Generală, aceasta din urmă suportă costurile celor mai scumpe servicii publice.
Datorii și provocări financiare
Primarul nou va prelua o datorie semnificativă, inclusiv circa 1,4 miliarde de lei către ELCEN. Jumătate din bugetul propriu se alocă subvențiilor pentru termoficare și transport public, limitând investițiile în alte domenii. În primele nouă luni ale anului, subvențiile au consumat deja 1,9 miliarde de lei. Cheltuielile pentru personal și bunuri și servicii sunt, de asemenea, semnificative, cu impact direct asupra finanțelor orașului.
Investiții esențiale, dar insuficiente
Pentru investiții, bugetul prevede 1,6 miliarde de lei, dar majoritatea sunt destinați reabilitării sistemului de termoficare. Proiectele de transport, cum ar fi modernizarea liniilor de tramvai, sunt întârziate din lipsa fondurilor, deși există finanțare europeană. Litigiile, precum cel legat de achiziția de tramvaie, pot avea un impact bugetar semnificativ și riscă pierderea fondurilor europene dacă nu se înregistrează progrese.
Redistribuirea resurselor și provocările legislative
Structura actuală a bugetului permite sectoarelor să gestioneze educația și asistența socială, dar Primăria Generală rămâne cu sarcini grele precum termoficarea și transportul public. Rezultatul referendumului din 2024 ar putea permite redistribuirea cotelor din impozitul pe venit, dar fără schimbări legislative, acesta rămâne o simplă declarație politică.
Blocajul urbanistic și impactul său
Problemele urbanistice persistă, cu un Plan Urbanistic General vechi din 2000. Încercările de a introduce un nou plan sunt blocate de neplăți și litigii. Lipsa unui plan actualizat menține dezvoltarea orașului într-o stare de incoerență urbanistică, cu impact negativ asupra spațiilor verzi și infrastructurii sociale. Viitorul primar va trebui să rezolve aceste probleme pentru a evita ani de haos urbanistic.
În concluzie, viitorul primar va avea de gestionat o situație complexă, cu provocări financiare și administrative semnificative, care necesită decizii ferme și soluții inovatoare pentru a asigura dezvoltarea durabilă a Bucureștiului.
