Viitorul primar al Capitalei se va confrunta cu o administrație financiară complexă și rigidă. Deși bugetul Primăriei București este cel mai mare la nivel național, structura sa este sufocată de datorii și subvenții. Orașul operează încă pe un Plan Urbanistic General vechi de 25 de ani, iar noul plan este blocat administrativ. Mandatul de sub trei ani al primarului va presupune gestionarea a trei bugete anuale și deblocarea unor proiecte esențiale.
Bugetul Capitalei, volum mare, flexibilitate mică
Pentru anul 2025, bugetul general al Primăriei Municipiului București este estimat la aproximativ 12 miliarde de lei. Cu toate acestea, peste 80% din fonduri sunt direcționate către cheltuieli curente, cum ar fi subvenții și salarii, lăsând doar o mică parte pentru dezvoltare. În același timp, sectoarele Bucureștiului încasează mai mult din cotele defalcate din impozitul pe venit, generând un dezechilibru financiar care afectează proiectele mari ale Capitalei.
Datorii și subvenții, o povară constantă
Primăria are datorii semnificative, inclusiv aproximativ 1,3 miliarde lei către ELCEN și restanțe mari către persoanele cu dizabilități. Subvențiile pentru termoficare și transport public consumă jumătate din bugetul propriu al Primăriei, limitând astfel resursele disponibile pentru alte investiții. În primele nouă luni ale anului 2025, subvențiile au depășit 1,9 miliarde lei, iar cheltuielile cu personalul și bunurile și serviciile sunt de asemenea considerabile.
Investiții și provocări tehnice
Bugetul pentru investiții al Bucureștiului se concentrează majoritar pe reabilitarea rețelei de termoficare, cu peste 1 miliard de lei alocați în acest scop. De asemenea, transporturile primesc finanțări pentru modernizarea liniilor de tramvai și achiziții de vehicule, dar proiectele mari sunt întârziate din lipsa de fonduri, deși există resurse europene disponibile. În plus, contractele litigioase, cum ar fi cel pentru tramvaie, pot aduce costuri suplimentare semnificative.
Distribuirea veniturilor între Primărie și sectoare
Primăria Generală suportă costurile principalelor servicii publice, în timp ce sectoarele se ocupă de educație și asistență socială, având acces la venituri fiscale substanțiale. Dacă redistribuirea cotelor din impozitul pe venit ar fi decisă local, ar putea ajusta finanțarea în funcție de responsabilități, dar o schimbare bruscă ar putea avea efecte negative asupra unor domenii esențiale.
Criza urbanistică și necesitatea unui nou PUG
Problemele urbanistice ale Bucureștiului sunt accentuate de funcționarea pe baza unui plan vechi. Noul PUG este blocat din cauza unor neplăți și neînțelegeri tehnice. Lipsa unei soluții riscă să mențină orașul într-un stadiu de dezvoltare incoerentă, cu impact negativ asupra infrastructurii și spațiilor verzi. Este crucial ca viitorul primar să prioritizeze finalizarea PUG-ului pentru a asigura o dezvoltare urbană sustenabilă.
Această analiză subliniază provocările financiare și administrative care așteaptă viitorul primar al Capitalei, dar și necesitatea unor decizii ferme pentru un management eficient al orașului.
