Deputații au votat miercuri prelungirea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază până la finalul anului 2026, însă măsura continuă să fie contestată de reprezentanții comercianților. Feliciu Paraschiv, vicepreședinte al Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR), a declarat la Digi24 că plafonarea produce „distorsiuni” în piață și contribuie la scumpirea altor produse care nu sunt incluse pe lista alimentelor plafonate.
Feliciu Paraschiv a spus că organizația pe care o reprezintă s-a opus încă de la început măsurii de plafonare a adaosului comercial.
„Din păcate, poziția noastră rămâne neschimbată, pentru că noi nu suntem de acord și nu am fost niciodată de acord cu intervenția brutală pe o piață care ar trebui să fie liberă, o piață concurențială, unde prețurile sunt așezate în funcție de cerere și ofertă. Pentru că apar niște distorsiuni ale pieței și aici discutăm de efectul de waterbed, discutăm despre reducerea unei concurențe reale, pentru că în momentul în care se fixează niște limite maxime de adaos, comercianții au mai puțin spațiu ca să concureze cu strategii proprii de preț”, a declarat vicepreședintele ANCMMR la Digi24.
Acesta susține că unul dintre principalele efecte ale plafonării a fost creșterea prețurilor pentru alte categorii de produse care nu sunt incluse în schemă.
„Consecința cea mai mare pe care am văzut-o a fost efectul de waterbed, când au crescut prețurile la niște produse care nu erau supuse plafonării, mai mult decât ar fi trebuit. Și aici mă refer, așa cum a văzut toată lumea, la detergenți, la cosmetice, la produse de uz casnic, toate sunt mai scumpe decât ar trebui ca să compenseze cumva zona asta de plafonare”, a afirmat Paraschiv.
„Hârtia igienică are un preț mai mare decât ar fi în mod normal”
Întrebat dacă eliminarea plafonării ar putea duce la ieftinirea altor produse, reprezentantul comercianților a spus că prețurile s-ar regla natural prin mecanismele pieței: „Cu siguranță toate prețurile se vor așeza acolo unde le așează cererea și oferta. Exact ca în orice democrație liberă și în orice economie de piață liberă”.
Acesta a dat exemplul produselor de uz casnic, despre care spune că sunt în prezent mai scumpe decât ar fi în mod normal.
„În momentul ăsta, când cumpărăm o hârtie igienică, are un preț mai mare decât ar fi în mod normal, dacă nu ar exista plafonare”, a explicat el.
Vicepreședintele ANCMMR a mai afirmat că plafonarea nu este soluția pentru reducerea inflației și a atras atenția că măsura a fost introdusă în 2023, într-o perioadă în care inflația depășea 10%.
„Problema este că nu plafonarea reglează inflația. Sunt alte aspecte. Și noi am venit cu soluții, dar toată lumea nu le ia în calcul. Soluția este să găsim o metodă prin care produsul românesc să existe mai mult în coșul de cumpărături al clienților. Adică oamenii să cumpere mai mult produs românesc. Pentru că orice produs pe care-l importăm crește deficitul de balanță. Orice produs pe care-l cumpărăm și este fabricat în România scade deficitul de balanță, pentru că banii rămân aici și se învârt aici”, a explicat acesta.
Editor : A.D.