Actriţa americană Marilyn Monroe îşi dorea un soţ care să fie „tată, iubit, prieten şi agent”, după cum declară în înregistrări făcute publice recent dramaturgul Arthur Miller, unul dintre partenerii săi de viaţă, relatează The Guardian, citat de agenţia EFE. El a mai spus că deşi actriţa şi-a dorit foarte mult un copil, acesta n-ar fi fost decât „o problemă în plus” din cauza personalităţii ei complicate.
Dialogul a fost înregistrat de Christopher Bigsby, prieten şi biograf al dramaturgului, scenaristului şi eseistului american, considerat unul dintre cei mai influenţi autori ai secolului XX.
Înregistrările au fost realizate pe parcursul a aproape trei decenii şi abordează nu doar relaţia conjugală, ci şi incertitudinile lui Arthur Miller (1915-2005) cu privire la cariera sa şi poziţia sa faţă de persecuţia anticomunistă din perioada anilor ’50 cunoscută sub numele de „macartism”, termen ce derivă din numele senatorului american Joseph McCarthy.
Miller a recunoscut că a simţit că „moartea o pândea mereu” pe Monroe. Actriţa credea că, dacă nu „avea grijă de viaţa ei”, urma să aibă un „sfârşit catastrofal”, a dezvăluit dramaturgul, adăugând că, odată, ea a fost nevoită să apeleze la medici pentru că „ingerase îndeajuns de multe medicamente încât să se sinucidă”.
„Am simţit că avea o stare psihologică foarte delicată. În cele din urmă, a durat câţiva ani, dar s-a întâmplat”, a spus Miller, referindu-se la sinuciderea actriţei. „Era peste puterea mea, şi a oricui altcuiva, s-o opresc”, a declarat el.
Miller a descris drept inevitabilă moartea lui Marilyn Monroe, în urma unei supradoze de barbiturice, în 1962. „Îi era imposibil să trăiască, cu atât mai puţin alături de cineva. N-ai fi putut duce o viaţă atât de intensă, cu toate acele medicamente, şi să reuşeşti să supravieţuieşti”, a spus Miller, care s-a căsătorit cu Monroe în 1956. Căsnicia lor a durat cinci ani.
În cadrul conversaţiei, dramaturgul recunoaşte că au trecut doar câteva luni până când a realizat că a fost o greşeală să se căsătorească cu Marilyn Monroe: „Pur şi simplu, nu dispunea de resurse interne. Îşi dorea un tată, un iubit, un prieten, un agent, mai ales pe cineva care să n-o critice niciodată pentru nimic, altfel îşi pierdea încrederea în sine. Nu ştiu dacă există un astfel de om”, a afirmat el.
Referitor la avortul spontan şi sarcina extrauterină pe care le-a suferit actriţa, Miller a comentat că simţea că ea dorea să fie mamă „la modul ideal”, în timp ce lucra sub o „presiune enormă”.
„Într-un fel, nu sunt sigur cât de bine i-ar fi prins să aibă un copil. Ar fi fost o problemă în plus… Nu ştiu cum ar fi funcţionat în practică”, a admis el.
Miller a descris-o pe Monroe drept o persoană „încântătoare” şi „o femeie foarte inteligentă”, înzestrată cu „un simţ al umorului grozav, ironie şi generozitate”, însă „paranoia” a pus stăpânire pe ea, deoarece suspecta că toată lumea o exploata sau îi făcea rău.
Cei doi s-au înstrăinat în timp ce Monroe juca în „The Misfits”, filmul pe care Miller l-a scris pentru ea în 1960. Când filmările s-au încheiat, relaţia lor ajunsese la final.
De asemenea, dramaturgul i-a spus lui Bigsby că faima „este o formă de putere sexuală, sau implicit sexuală” şi că, de-a lungul vieţii, şi-a pus la îndoială propria capacitate de a scrie. „Toată viaţa mea a fost o luptă constantă împotriva nesiguranţei”, a mărturisit el.
Miller a vorbit, de asemenea, despre apropierea sa de comunism şi despre cenzura pe care Hollywoodul a exercitat-o asupra operei sale după ce a refuzat să numească scriitori comunişti în faţa Comitetului pentru Activităţi Antiamericane, în 1956.
El a afirmat că macartismul a creat un fel de „senzaţie iraţională de teamă constantă, ideea că o forţă invizibilă se infiltrase în societate, dedicându-se distrugerii acesteia. Nu exista nicio modalitate raţională de a face faţă la toate acestea, pentru că de fiecare dată când încercai, puteai fi acuzat că faci parte din acea conspiraţie”.
Înregistrările au ieşit la lumină după ce Christopher Bigsby, în vârstă de 84 de ani, le-a transcris pentru o carte, „The Arthur Miller Tapes: A Life in His Own Words”, publicată de editura Cambridge University Press.
Editor : Sebastian Eduard
