Ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiga a reiterat marți apelurile la un „armistițiu aeroportuar” ca punct de plecare pentru o încetare a focului realizabilă, pe fondul continuării invaziei ruse. În marja forumului „Ucraina-Africa. Trecutul, prezentul și viitorul relațiilor”, șeful diplomației ucrainene a declarat că propunerea va fi discutată miercuri cu miniștrii de externe ai UE, potrivit agenției de presă de stat Ukrinform, notează Kyiv Post.
„Vom discuta acest lucru mâine, pentru că este necesar să se discute și cu partea rusă”, a spus el. Sîbiga a declarat că formatul exact nu a fost încă stabilit, adăugând că obiectivul este de a ajunge la un armistițiu realizabil.
„Ar putea fi un armistițiu privind «aeroporturile», un armistițiu privind «energia» sau un armistițiu privind «porturile». Adică, să alegem o direcție, un caz, o problemă și să încercăm să o rezolvăm într-un interval de timp clar definit”, a spus el.
Ministrul de externe al Ucrainei a lansat ideea „armistițiului aeroportuar” pe 11 mai, când a solicitat implicarea Europei în acest proces.
„Probabil că avem nevoie de un nou rol pentru Europa în eforturile noastre de pace”, a declarat Sîbiga la acea vreme. „Poate că am putea încerca să rezolvăm această problemă sau să ajungem la un așa-numit armistițiu privind aeroportul. Poate că, dacă aliații noștri europeni ar crea o platformă sau, să zicem, un grup special, am putea discuta despre asta”.
Propunerea prevede o încetare a focului în ceea ce privește infrastructura aeroportuară. Kievul consideră că Moscova ar putea avea un motiv să ia în calcul un astfel de acord, întrucât marile noduri aeriene rusești, printre care Aeroportul Internațional Șeremetievo din Moscova și Aeroportul Pulkovo din Sankt Petersburg, devin din ce în ce mai vulnerabile la atacurile ucrainene de la distanță mare.
Propunerea vine pe fondul unei escaladări severe a conflictului, care a ajuns deja în al cincilea an.
În weekend, Rusia a lansat un atac masiv asupra Kievului și a regiunii înconjurătoare, folosind 90 de rachete și 600 de drone – printre care și racheta strategică Oreșnik. Moscova a sugerat, de asemenea, că vor urma „lovituri sistematice” ca represalii pentru presupusul atac al Kievului asupra unui cămin din Starobilsk, în regiunea ocupată Luhansk, acuzații pe care Kievul le-a negat.
De asemenea, Ucraina și-a intensificat în ultimele săptămâni atacurile la distanță împotriva infrastructurii petroliere și militare a Rusiei, pe fondul stagnării progreselor înregistrate de Moscova pe câmpul de luptă, lovind cel puțin 10 rafinării de petrol – unele dintre ele fiind ținta mai multor atacuri – și punând în stare de nefuncționare cel puțin 6 dintre acestea numai în luna mai.
Pe fondul escaladării conflictului și în contextul în care Statele Unite recunosc că negocierile de pace au ajuns într-un impas, în ciuda ofertelor de mediere, rolul Europei ca potențial mediator a fost, de asemenea, pus sub semnul întrebării.
La începutul lunii mai, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a declarat că UE vede „potențial” pentru viitoare discuții cu președintele rus Vladimir Putin, iar Kremlinul a afirmat că ar fi deschis la această propunere în cazul în care UE ar iniția discuțiile.
Ulterior, Putin l-a desemnat pe prietenul său, fostul cancelar german Gerhard Schroder, să conducă negocierile în numele UE, propunere respinsă de Bruxelles și Berlin.
Se pare că, la sfârșitul lunii mai, UE este divizată și în privința oportunității ca blocul să poarte discuții cu Putin. Potrivit Politico, aliații Kievului se opun, susținând că Putin nu are intenții serioase în privința unui armistițiu și că negocierile directe ar putea submina eforturile de a exercita presiuni asupra Rusiei, în timp ce susținătorii planului invocă necesitatea dialogului cu Putin pentru a înregistra progrese.
Citește și:
Putin șterge datoriile rușilor care se înrolează în armată pentru a lupta în Ucraina
Editor : A.M.G.
