Ucraina pregătește înființarea unui Panteon Național, un loc destinat comemorării celor care au apărat, construit și modelat statul ucrainean de-a lungul istoriei. Inițiativa, lansată în plin război cu Rusia, este văzută ca un simbol al identității naționale și al rezistenței. Totuși, proiectul deschide o dezbatere sensibilă privind criteriile după care vor fi aleși cei care vor fi comemorați și modul în care vor fi gestionate controversele legate de trecutul unor personalități istorice, arată, într-o analiză, The Kyiv Independent.
Ucraina face pași concreți pentru înființarea unui Panteon Național, un proiect menit să îi omagieze pe cei care au apărat, construit și modelat națiunea de-a lungul istoriei. Inițiativa vine după ani de atacuri rusești care au avariat biserici, muzee, monumente istorice și alte obiective culturale, consolidând ceea ce autoritățile ucrainene și numeroși specialiști consideră a fi un atac sistematic asupra identității și memoriei istorice a țării.
„Numele tuturor eroilor care, de-a lungul secolelor și epocilor, au luptat pentru Ucraina și au inspirat poporul său vor fi reunite și înscrise pentru totdeauna în istoria noastră, cu respect, onoare și recunoașterea deplină a statului ucrainean”, a declarat președintele Volodimir Zelenski la sfârșitul lunii iunie, odată cu transmiterea proiectului de lege privind Panteonul Național către Rada Supremă.
„Aceasta înseamnă ca Ucraina să se respecte pe sine, să prețuiască ceea ce îi aparține și să apere ceea ce este al nostru prin drept – dreptul fundamental de a fi ucraineni”, a adăugat liderul de la Kiev.
La începutul lunii iulie, Rada Supremă a aprobat proiectul de lege, care prevede construirea Panteonului Național în incinta Lavrei Pechersk din Kiev, unul dintre cele mai importante centre ale creștinismului ortodox.
Deocamdată însă, până la promulgarea legii de către președinte, proiectul rămâne în faza de concept. Nu există un calendar oficial pentru finalizarea construcției, nu a fost ales un proiect arhitectural și nici nu există o listă a persoanelor care vor fi înmormântate sau comemorate în acest loc.
Cu toate acestea, dezbaterea publică este deja în desfășurare și reflectă o discuție mult mai amplă despre felul în care Ucraina își înțelege trecutul, își onorează eroii și își definește identitatea națională în plin război.
Ce va reprezenta Panteonul Național
Proiectul Ucrainei nu este unul fără precedent. Numeroase state europene și din alte regiuni ale lumii dețin astfel de monumente naționale dedicate personalităților care au marcat istoria țării.
Potrivit Biroului Președintelui, Panteonul Național nu va fi rezervat exclusiv militarilor. El ar putea include orice persoană care a avut o contribuție semnificativă la independența, statalitatea, cultura sau dezvoltarea societății ucrainene.
Conform proiectului de lege, Ministerul Culturii va coordona întregul proces de construire și administrare a memorialului.
Viceministrul Culturii, Ivan Verbyțki, consideră că alegerea Lavrei Pechersk este firească, deoarece complexul monahal reprezintă de secole locul de odihnă al călugărilor ortodocși, al unor membri ai nobilimii medievale și al altor personalități istorice.
„Din această perspectivă, crearea unui astfel de memorial continuă o tradiție care există aici de secole”, a declarat Verbyțki pentru Kyiv Independent.
„În multe privințe, Panteonul nu face decât să continue ceea ce Lavra Pechersk a reprezentat întotdeauna – un loc de comemorare a celor care au modelat trecutul nostru. Avem o moștenire solidă pe care putem construi.”
Panteonul va fi amplasat într-o zonă aflată în cadrul rezervației naționale a Lavrei, dar în afara nucleului protejat inclus în patrimoniul mondial UNESCO. Potrivit autorităților ucrainene, acest lucru garantează că noul memorial nu va afecta patrimoniul cultural al complexului monahal.
Ministerul Culturii va colabora cu UNESCO și cu Guvernul pentru alegerea proiectului arhitectural și a echipei care îl va realiza, printr-o procedură competitivă.
Cine va avea dreptul să fie comemorat
Chiar dacă proiectul se află încă într-o fază incipientă, au apărut deja numeroase speculații privind personalitățile care ar putea fi incluse.
Printre numele vehiculate se află liderul militar Andrii Melnik, ale cărui rămășițe au fost repatriate recent din Luxemburg, precum și fondatorul Organizației Naționaliștilor Ucraineni (OUN), Evghen Konovalets, ale cărui rămășițe urmează să fie aduse din Țările de Jos.
Totuși, autoritățile subliniază că aceste repatrieri nu fac parte, în acest moment, din proiectul Panteonului Național.
„Procedura legală va stabili cine este eligibil pentru acest memorial și va fi una foarte strictă. Pentru fiecare persoană va fi necesară o procedură separată”, a declarat Verbyțki. „Nu există încă o listă. Există doar mecanismul prin care aceasta va fi elaborată.”
Proiectul de lege prevede constituirea unui organism consultativ permanent, care va analiza propunerile privind persoanele ce urmează să fie comemorate.
Directorul Institutului Memoriei Naționale, Oleksandr Alfiorov, a explicat că membrii acestui organism vor fi selectați prin concurs.
Din componența lui vor face parte reprezentanți ai Institutului Memoriei Naționale, istorici, cercetători, specialiști în educație și memorializare, precum și reprezentanți ai organizațiilor societății civile. Cu toate acestea, decizia finală va aparține Guvernului Ucrainei.
Autoritățile iau în calcul și dezvoltarea unor componente expoziționale, digitale și educaționale care să completeze memorialul.
Recuperarea memoriei istorice
După Revoluția EuroMaidan din 2014, Ucraina a început un amplu proces de recuperare a propriei memorii istorice, după decenii în care narațiunea oficială fusese dominată de perspectiva sovietică și rusă.
În 2015 au fost adoptate legile privind decomunizarea, care au dus la eliminarea simbolurilor comuniste din spațiul public, redenumirea localităților și străzilor cu denumiri sovietice și deschiderea arhivelor fostului regim.
Scopul acestor măsuri a fost consolidarea unei identități istorice ucrainene independente de influența Moscovei.
Procesul a devenit și mai important după anexarea Crimeii și izbucnirea războiului din Donbas, iar după invazia rusă pe scară largă din 2022 a căpătat o dimensiune fără precedent.
O schimbare începută înainte de 2014
Istoricul Yulia Yurchuk, specialistă în studiile memoriei la Universitatea Södertörn, atrage atenția că procesul de recuperare a istoriei Ucrainei nu a început odată cu EuroMaidan.
„Am observat tendințe de recuperare a istoriei încă de la destrămarea Uniunii Sovietice. Mai mult, recuperarea trecutului și a eroilor istorici a făcut parte chiar din procesul care a dus la prăbușirea URSS”, afirmă aceasta.
Diferența este că, dacă în anii ’90 inițiativa aparținea unui cerc restrâns de intelectuali și activiști, după 2014 și mai ales după 2022, procesul a devenit o politică oficială a statului și s-a bucurat de un sprijin popular mult mai larg.
Potrivit lui Yurchuk, războiul a schimbat profund raportarea societății ucrainene la eroism. Sacrificiile făcute de soldați și civili au readus în prim-plan idealurile romantice ale eroilor naționali.
În același timp, Ucraina încearcă să creeze o continuitate între cei care luptă astăzi împotriva agresiunii ruse și generațiile anterioare care au încercat să obțină independența țării.
Cele mai sensibile controverse
Una dintre cele mai dificile probleme privește liderii și organizațiile naționaliste din secolul al XX-lea, în special Organizația Naționaliștilor Ucraineni (OUN) și Armata Insurgentă Ucraineană (UPA).
Aceste grupări sunt considerate de mulți ucraineni simboluri ale luptei pentru independență, însă sunt privite critic în Polonia și în alte state din regiune.
În această primăvară, Polonia a protestat după ce Ucraina a atribuit numele unei unități militare formațiunii UPA, acuzată de masacrele împotriva populației poloneze din Volînia în perioada 1943–1945.
Alfiorov afirmă că Ucraina dorește un dialog deschis și bazat pe cercetare istorică.
„Paginile dificile și tragice ale relațiilor ucraineano-poloneze trebuie analizate prin cercetare comună, studierea documentelor și comemorarea tuturor victimelor nevinovate, fără a recurge la învinuirea colectivă a vreunui popor.”
Nu vor fi comemorate persoane responsabile de crime împotriva umanității
Autoritățile subliniază că viitorul organism consultativ va exclude din procesul de comemorare persoanele responsabile de crime împotriva civililor sau de crime împotriva umanității.
„Ucraina nu va comemora persoane responsabile de crime împotriva umanității și nici susținători ai nazismului, comunismului sau imperialismului rus”, a declarat Alfiorov.
Fiecare personalitate propusă va fi analizată individual.
Politologul Oxana Shevel, de la Universitatea Tufts, consideră că dezbaterea privind viitorii eroi ai Panteonului trebuie înțeleasă în contextul istoriei Ucrainei.
Mulți dintre cei care au luptat pentru independența țării au fost obligați să plece în exil sau au fost persecutați de autoritățile sovietice.
„Dacă Ucraina ar fi avut un stat independent pe parcursul întregii sale istorii, problema repatrierii acestor personalități nici nu s-ar fi pus”, afirmă Shevel.
Citește și: UE folosește 1,4 miliarde de euro din active rusești imobilizate pentru sprijinirea Ucrainei
„Într-o Ucraină liberă și neocupată de sovietici, ei ar fi fost înmormântați firesc pe pământ ucrainean, iar dezbaterea s-ar fi concentrat asupra modului în care moștenirea lor este interpretată și predată generațiilor viitoare.”
Astfel, viitorul Panteon Național nu este doar un proiect arhitectural sau un loc de comemorare. Pentru Ucraina, el reprezintă o declarație despre propria identitate, despre felul în care își revendică istoria și despre valorile pe care dorește să le transmită generațiilor viitoare, într-un moment în care războiul cu Rusia continuă să redefinească memoria și destinul națiunii.
Editor : C.A.