Summit istoric la Ankara. Liderii NATO se reunesc marți și miercuri pentru o reuniune la nivel înalt a Alianței, pe fondul presiunilor exercitate de președintele Donald Trump asupra Europei de a-și majora cheltuielile pentru apărare și după luni de tensiuni transatlantice legate de războiul din Iran și de Groenlanda. Criticile frecvente ale președintelui SUA la adresa NATO, alături de anunțurile privind retragerea trupelor din Europa și de o revizuire de șase luni a prezenței militare americane pe continent, au alimentat incertitudinea în cadrul NATO. Liderii celor 32 de țări membre se vor afla la Ankara, unde a sosit și Donald Trump. Liderul SUA a deschis reuniunea la nivel înalt subliniind că a fost dezamăgit de modul în care NATO a acţionat în timpul războiului cu Iranul.
Fotografie de grup a liderilor NATO, după dineu
ACTUALIZARE 22.25 Liderii NATO au fost surprinși într-o fotografie de grup, după dineul oferit de președintele Turciei. Fotografia de grup a liderilor NATO a fost realizată după dineul oficial organizat la Complexul Prezidențial Beștepe din Ankara, eveniment care a reunit șefii de stat și de guvern ai statelor membre ale Alianței înaintea sesiunilor de lucru.
În imagini, alături de Donald Trump și Recep Tayyip Erdogan, este înfățișat și președintele României, Nicușor Dan, alături de partenera sa, Mirabela Grădinaru.
Strâmtoarea Ormuz, pe agenda summitului NATO
ACTUALIZARE 21.05 Franța și Marea Britanie au prezentat marți, în cadrul discuțiilor dintre NATO și miniștrii de externe ai țărilor arabe din Golf, planurile pentru o misiune maritimă multinațională în Strâmtoarea Ormuz, însă diplomații afirmă că respingerea inițiativei de către Iran face improbabilă ieșirea din impasul privind această cale navigabilă vitală. Întâlnirea, care va avea loc în marja summitului NATO de la Ankara, va reuni miniștrii din Bahrain, Kuweit, Qatar și Emiratele Arabe Unite, după săptămâni de tensiuni în această cale navigabilă de importanță strategică, în ciuda acordului provizoriu de pace dintre SUA și Iran. Detalii aici.
Donald Trump a sosit la dineul organizat de Erdogan
ACTUALIZARE 21.38 Președintele turc Recep Tayyip Erdogan, împreună cu soția sa, Emine Erdogan, l-au întâmpinat și pe președintele SUA, Donald Trump, la recepția și dineul oferite în onoarea șefilor de stat și de guvern din țările membre ale NATO.
Prim-ministrul danez, replică pentru Trump: Groenlanda nu este de vânzare
ACTUALIZARE 21.20 Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a declarat că se așteaptă ca aliații să respecte suveranitatea Danemarcei și să accepte faptul că Groenlanda nu este de vânzare. Ea a făcut aceste declarații în cadrul summitului NATO din Ankara, capitala Turciei. Detalii aici.
Benjamin Netanyahu se opune vânzării de F-35 către Turcia
ACTUALIZARE 21.17 Premierul israelian Benjamin Netanyahu avertizează că o eventuală decizie a SUA de a vinde avioane de luptă F-35 Turciei ar schimba echilibrul de putere din Orientul Mijlociu. Declarațiile vin după ce Donald Trump a spus că analizează posibilitatea readmiterii Ankarei în programul F-35, din care fusese exclusă în 2019. Detalii aici.
NATO: Cheltuielile de bază pentru apărare ale Europei au crescut cu 11% în 2026
ACTUALIZARE 20.03 NATO a anunțat marți că cheltuielile de bază pentru apărare ale Europei și Canadei au crescut cu 11% în 2026, în contextul în care Donald Trump exercită presiuni asupra aliaților să-și respecte angajamentul de a majora bugetele.
Cele mai recente cifre au fost publicate în momentul în care liderii celor 32 de țări membre ale alianței se întâlnesc față în față cu Trump la summitul de la Ankara.
NATO a estimat că cheltuielile Europei și Canadei în 2026 vor ajunge la 634 de miliarde de dolari, față de 571 de miliarde de dolari în 2025, rămânând totuși cu mult sub nivelul cheltuielilor militare ale Statelor Unite. Creșterea a fost mai mică decât cea de aproximativ 19% înregistrată între 2024 și 2025.
Trump le-a cerut aliaților să accelereze ritmul în îndeplinirea angajamentului de a atinge 5% din PIB pentru cheltuielile legate de securitate până în 2035. NATO a anunțat că, încă din acest an, cinci țări – printre care Polonia și statele baltice – au atins acest obiectiv.
Au existat însă și țări care au rămas cu mult în urmă – Slovenia aflându-se pe ultimul loc, cu cheltuieli de apărare de bază de doar 1,61 %.
Liderii NATO, invitați la dineul organizat de Recep Erdogan
ACTUALIZARE 19.55 Liderii NATO au sosit marți seara la Complexul Prezidențial Beștepe pentru a participa la recepția și dineul oferite în onoarea șefilor de stat și de guvern din țările membre ale Alianței și a partenerilor acestora. Evenimentul este găzduit de președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, împreună cu soția sa, Emine Erdogan.
Oaspeții au fost întâmpinați de o fanfară și de rânduri de gardieni îmbrăcați în costume tradiționale turcești.
Printre liderii care au sosit se numără prim-ministrul Cehiei, Andrej Babis, președintele României, Nicușor Dan, și prim-ministrul Spaniei, Pedro Sanchez.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a sosit și ea la cină, la fel ca și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
MApN: Memorandumuri în domeniul apărării aeriene şi antirachetă, semnate la Summitul NATO
ACTUALIZARE 18.36 Ministrul Apărării Naţionale, Radu Miruţă, împreună cu o delegaţie a MApN, a participat, marţi, la Forumul Industriei de Apărare din cadrul Summitului NATO de la Ankara, la care au avut loc o serie de evenimente şi ceremonii de semnare a unor memorandumuri de înţelegere privind proiecte şi programe de cooperare multinaţională.
Potrivit unui comunicat al MApN, în deschiderea lucrărilor a fost anunţat programul iAFSC – Alliance Future Surveillance and Control (GlobalEye) – viitoarea platformă de avertizare timpurie a NATO, iniţiativă la care a aderat şi România.
„În cadrul forumului, ministrul apărării naţionale a participat la ceremonia de semnare de memorandumuri de înţelegere pentru două proiecte de mare vizibilitate în domeniul apărării aeriene şi antirachetă (IAMD) – Air Defence Capabilities Against Lower Level Air Threats (Capabilităţi de apărare aeriană împotriva ameninţărilor aeriene de altitudine joasă) şi Passive Air Surveillance Capabilities (Capabilităţi pasive de supraveghere aeriană). Scopul acestor proiecte este de a facilita cooperarea multinaţională între Aliaţi, în sensul achiziţiei în comun de capabilităţi IAMD pentru îndeplinirea obiectivelor asumate”, se precizează în comunicat.
De asemenea, ministrul Radu Miruţă a semnat memorandumul actualizat pentru proiectul de mare vizibilitate NATO Flight Training Europe / NFTE (Iniţiativa pregătirii piloţilor militari în Europa), ca urmare a aderării la program a Franţei, Finlandei şi Suediei. Programul prevede antrenarea de piloţi pentru avioane de vânătoare, elicoptere, dar şi pentru drone, în contextul iniţiativei NATO Drone Edge, lansată la NSDIF (NATO Summit Defence Industry Forum).
„Pe timpul NSDIF au fost anunţate Coaliţiile de achiziţii, iar şeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, a semnat Declaraţia cadru de aderare, iniţiativă care va facilita achiziţiile în comun alături de alţi Aliaţi. În acest sens, România a aderat la Coaliţia specifică pentru Naval Strike Missile şi Joint Strike Missile alături de SUA, Marea Britanie şi Norvegia”, transmite Ministerul Apărării.
„Totodată, va fi lansată şi o platformă de tip marketplace, prin intermediul căreia aliaţii vor avea posibilitatea să acceseze contracte deja semnate de agenţii NATO sau de alţi aliaţi pentru achiziţia de sisteme C-UAS. De asemenea, un alt obiectiv al programului îl reprezintă creşterea de cinci ori a numărului de piloţi de drone, până la finalul anului 2027”, precizează sursa citată.
În ceea ce priveşte Programul Air Defence Capabilities Against Lower Level Air Threats, MApN menţionează că acesta urmăreşte dezvoltarea şi consolidarea capabilităţilor destinate combaterii ameninţărilor aeriene de la altitudini joase (lower-level air threats), în special a sistemelor aeriene fără pilot, şi a muniţiilor de tip loitering (loitering munitions – cu capacitate de patrulare şi lovire), precum şi alte ţinte care operează la joasă altitudine (adică ameninţările care zboară sub 150 de metri).
Liderii NATO au anunțat înființarea Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență
ACTUALIZARE 18.25 România, împreună cu alți opt aliați ai NATO, precum Canada, Turcia sau Ucraina, au anunțat la summitul NATO de la Ankara că vor înființa Banca pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB). Noua instituție va avea rolul de a mobiliza capital public și privat pentru finanțarea industriei de apărare și își propune să devină operațională în 2027. Detalii aici.
Mark Rutte, despre Donald Trump: „Pur și simplu îmi place omul ăsta”
ACTUALIZARE 17.57 Mark Rutte are un singur mesaj pentru aliații NATO în legătură cu Donald Trump: președintele SUA a avut dreptate. A avut dreptate să facă presiuni asupra aliaților din NATO pentru a crește cheltuielile de apărare, a avut dreptate să îi convingă să-și modernizeze forțele armate și a avut dreptate să declanșeze un război cu Iranul, a declarat Rutte pentru Politico într-un interviu acordat podcastului „The Conversation with Dasha Burns”, în cadrul summitului liderilor alianței care are loc în capitala Turciei. Detaliiaici.
Mesajul președintelui Nicușor Dan după discuția cu delegația americană
ACTUALIZARE 17.48 Președintele Nicușor Dan a postat pe platforma X primul mesaj după întâlnirea avută, în marja summitului NATO de la Ankara, cu o delegație bipartizană a Congresului SUA, în cadrul căreia au fost discutate consolidarea relației transatlantice și prioritățile comune de pe agenda Alianței.
Șeful statului a precizat că discuțiile au vizat dezvoltarea în continuare a Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite, cu accent pe cooperarea în domeniul apărării, oportunitățile economice și consolidarea legăturilor dintre cele două țări.
„Am purtat o discuție foarte fructuoasă despre importanța legăturii transatlantice și despre prioritățile noastre comune de pe agenda Alianței”, a transmis Nicușor Dan.
Președintele a subliniat că România și SUA vor continua să colaboreze pentru întărirea securității în regiunea Mării Negre, pe Flancul Estic și în întregul spațiu euro-atlantic.
Merz cere ca summitul NATO să transmită un semnal de „putere şi de unitate”
ACTUALIZARE 17.40 Germania şi-a dublat cheltuielile militare începând din 2022, a subliniat marţi, înainte să plece la summitul NATO de la Ankara, cancelarul german Friedrich Merz, relatează The Associated Press. Merz cere ca summitul NATO de la Ankara să transmită un „semnal de putere şi de unitate”. Detalii aici.
NATO anunţă contracte de armament în valoare de miliarde
ACTUALIZARE 17.38 Preşedintele Donald Trump a sosit marţi după-amiază la Ankara pentru summitul NATO, în timp ce alianţa militară transatlantică a anunţat contracte de armament în valoare de miliarde, în încercarea de a-l mulţumi pe capriciosul lider american, scrie The Associated Press (AP). La unul dintre aceste contracte – achiziţia comună de la Saab GlobalEye de avioane care vor constitui noul Sistem Aerian de Avertizare şi Control al NATO – participă şi România, potrivit unui comunicat al NATO.
Anterior acestui moment, NATO a prezentat o serie de proiecte militare în valoare de miliarde de dolari – o investiţie pe care secretarul general al alianţei, Mark Rutte, a numit-o „bani bine cheltuiţi”. Un Rutte plin de energie s-a adresat miniştrilor şi oficialilor din industria de apărare în cadrul unui forum anunţat ca fiind „marea dezvăluire” a NATO, pe fondul ritmurilor muzicii techno şi al unui spectacol video impresionant.
NATO, ca organizaţie, nu deţine arme – acestea sunt proprietatea celor 32 de ţări membre -, dar dispune de o flotă de 14 avioane de supraveghere radar cu avertizare timpurie AWACS, vechi de circa 50 de ani, alături de câteva drone de supraveghere mai noi.
Trump afirmă din nou că Groenlanda ar trebui să fie sub controlul SUA
ACTUALIZARE 17.37 Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat marţi că Groenlanda ar trebui să fie controlată de Statele Unite, nu de Danemarca, în timp ce liderii NATO s-au reunit pentru un summit în Turcia, relatează Reuters.
Afirmaţiile lui Trump potrivit cărora SUA trebuie să preia sau să controleze Groenlanda, un teritoriu danez semiautonom, au stârnit tensiuni între Washington şi Copenhaga – ambele membre fondatoare ale NATO – şi, mai larg, întreaga Europă. De atunci, problema a intrat pe cale diplomatică.
„Ar trebui să fie controlată de Statele Unite, nu de Danemarca”, a declarat Trump reporterilor în timpul unei întâlniri cu preşedintele turc Tayyip Erdogan.
Trump a spus că problema controlului asupra Groenlandei a afectat relaţiile SUA cu NATO. „Asta mi-a afectat relaţia cu NATO, pentru că Groenlanda nu-i este de niciun folos Danemarcei. Danemarca nu cheltuieşte bani pentru a ajuta cu adevărat Groenlanda, dar este o zonă importantă pentru Statele Unite şi este înconjurată de nave chinezeşti şi ruseşti, iar asta nu se va întâmpla”, a punctat el.
Lista aleșilor americani cu care a discutat Nicușor Dan
ACTUALIZARE 17.05 Președintele României, Nicușor Dan, s-a întâlnit cu o delegație bipartizană a Congresului SUA, din care au făcut parte:
- Senatoarea Jeanne Shaheen, copreședintă a Grupului de Observatori NATO din Senatul SUA și lidera democrată în Comisia pentru Relații Externe;
- Senatorul Mike Rounds, membru al Comisiei pentru Servicii Armate din Senatul SUA;
- Senatorul Christopher Coons, membru al Comisiei pentru Relații Externe din Senatul SUA;
- Senatorul Dick Durbin, membru al Comisiei Juridice din Senatul SUA;
- Reprezentantul Mike Turner, membru al Camerei Reprezentanților.
Discuțiile au vizat consolidarea Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite, precum și cooperarea în domeniul securității și în cadrul NATO.
Trump anunță că a fost dezamăgit de modul în care NATO a acţionat
ACTUALIZARE 16.30 Preşedintele american Donald Trump s-a declarat din nou, marţi, „foarte decepţionat” de NATO în timpul războiului pe care l-a declanşat împotriva Iranului, la sosirea sa la Ankara cu prilejul unui summit al Alianţei, relatează AFP. Detalii aici.
Primele imagini cu Nicușor Dan la summitul NATO
ACTUALIZARE 16.27 Administrația Prezidențială a făcut publice primele imagini cu președintele României, Nicușor Dan, la Ankara, acolo unde va participa la summitul Alianței.
În cadrul summitului, președintele României va reconfirma statutul țării noastre de aliat de încredere, care contribuie semnificativ la securitatea euroatlantică, evidențiind contribuțiile naționale pe toate domeniile de interes de pe agenda reuniunii. Detalii aici.
Nicușor Dan a ajuns la Ankara
ACTUALIZARE 15:09 Președintele României, Nicușor Dan, a ajuns și el la Ankara, unde va participa la summitul Alianței.
El va pleda pentru importanța sprijinului aliat în regiunea Mării Negre și pentru consolidarea apărării aeriene și maritime.
„Liderii Alianței se reunesc la Ankara într-un climat de securitate care continuă să se degradeze ca urmare a războiului Rusiei împotriva Ucrainei și a evoluțiilor din Orientul Mijlociu”, a transmis Administrația Prezidențială sâmbătă.
În cadrul summitului, președintele României va reconfirma statutul țării noastre de aliat de încredere, care contribuie semnificativ la securitatea euroatlantică, evidențiind contribuțiile naționale pe toate domeniile de interes de pe agenda reuniunii.
De asemenea, el va accentua importanța continuării sprijinului aliat pentru securitatea în regiunea Mării Negre și întărirea posturii de descurajare și apărare în mod unitar pe Flancul Estic. Nu în ultimul rând, șeful statului va atrage atenția asupra consecințelor pe care acțiunile Rusiei le au la nivel regional, inclusiv asupra României, cu accent, în acest context, pe necesitatea consolidării apărării aeriene și maritime.
Cu ocazia participării la summit, Nicușor Dan va avea și o serie de întâlniri bilaterale. Din delegația sa fac parte ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, și șeful Statului Major al Apărării, Gheorghiță Vlad.
Zelenski: Ucraina ar putea aduce NATO capacități de apărare „extraordinare”
ACTUALIZARE 14:40 Ucraina ar putea aduce NATO capacități de apărare „extraordinare” dacă ar putea deveni membră a Alianței, a afirmat marți la Ankara președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
„Chiar credeți că ar fi corect să lăsați în afara NATO o țară și un popor cu un astfel de nivel al capacităților de apărare?”, a întrebat el în prima zi a summitului Alianței, desfășurat în capitala Turciei.
Președintele Ucrainei a făcut apel la aliații europeni să accelereze eforturile de creare a unui sistem antibalistic intern. „Europa are nevoie de un sistem antibalistic accesibil și produs în serie cât mai curând posibil. De fapt, chiar astăzi”, a declarat acesta, adresându-se forumului de apărare organizat cu ocazia summitului NATO.
Zelenski a mai spus că speră ca summitul NATO să aibă ca rezultat acordarea unui număr mai mare de sisteme de apărare aeriană Ucrainei și că intenționează să discute această chestiune cu Trump miercuri.
Președintele Ucrainei a solicitat intensificarea presiunilor asupra Rusiei, în urma atacurilor tot mai intense ale Kievului asupra sectorului energetic al acesteia și a loviturilor masive ale Moscovei, care au provocat moartea a peste 50 de persoane în capitala Ucrainei.
„Vedem slăbiciunea Rusiei – o simțim. Dar nu este suficient. Avem nevoie de mai multă presiune, de mai multe sisteme antibalistice și de mai multe sancțiuni împotriva Rusiei”, a declarat Zelenski reporterilor, în timp ce se afla alături de Rutte la Ankara.
Zelenski are câteva puncte pe care ar dori să le sublinieze în cadrul summitului.
În fruntea priorităților sale se va afla apărarea aeriană; acest aspect va fi subliniat de cele două atacuri de amploare din săptămâna trecută, care au provocat moartea a zeci de persoane în capitala Ucrainei.
Dintre toate rachetele balistice lansate de Rusia asupra Ucrainei, niciuna nu a fost interceptată. Așadar, Zelenski va susține că are nevoie de rachete de apărare aeriană Patriot pentru a combate aceste atacuri.
Un alt aspect pe care va dori să-l sublinieze este faptul că, în viziunea sa, Ucraina nu mai se află în defensivă. El va dori să sublinieze succesele sale recente, reprezentate de atacurile de lungă distanță asupra Rusiei, care au paralizat industria petrolieră.
De asemenea, va dori să prezinte aceste atacuri rusești asupra Kievului ca o reacție la succesul înregistrat de Ucraina. Acesta este momentul în care Zelenski va prezenta Ucraina ca având avantajul și va folosi acest impuls pentru a-l readuce pe Putin la masa negocierilor.
Trump se va întâlni cu Zelenski și al-Sharaa cu ocazia summitului
ACTUALIZARE 14:23 Președintele SUA a aterizat în capitala Turciei în urmă cu câteva minute.
Prima sa întâlnire va fi cu gazda summitului, președintele turc Recep Tayyip Erdogan. Pe durata șederii sale în Turcia, se așteaptă ca acesta să se întâlnească și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu președintele sirian Ahmed al-Sharaa, scrie Al Jazeera.
Un înalt oficial american, care a oferit jurnaliștilor informații despre această călătorie sub condiția anonimatului, a declarat că Trump se va întâlni miercuri cu Zelenski pentru a discuta despre „modul în care putem pune capăt războiului”.
„Situația de pe câmpul de luptă s-a blocat în mod evident în ultimele câteva luni și niciuna dintre părți nu înregistrează progrese semnificative”, a spus oficialul. „Președintele simte o reală urgență de a încerca să pună capăt acestei situații.”
Trump va îndemna, de asemenea, aliații din NATO să-și majoreze cheltuielile pentru apărare, a spus oficialul. „El va transmite acest mesaj personal”, a adăugat oficialul.
Trump a sosit la Ankara
ACTUALIZARE 14:00 Președintele Statelor Unite, Donald, Trump, a aterizat la Ankara. El a zburat la bordul noului Air Force One. El a fost întâmpinat de liderul atotputernic al Turciei, președintele Recep Tayyip Erdogan.
Toți ochii vor fi pe Trump, căci întrebarea-cheie este care va fi relația SUA cu NATO de acum înainte.
Experții consideră că NATO poate supraviețui unei retrageri a SUA și formării unei alianțe conduse de Europa – însă o astfel de retragere ar provoca daune, scrie Al Jazeera.
Europa suferă de o dependență excesivă față de SUA, inclusiv în domeniul informațiilor, supravegherii și recunoașterii, precum și al capacităților spațiale, cum ar fi informațiile obținute prin sateliți, logistica și apărarea aeriană și antirachetă integrată.
Ar fi nevoie de următorul deceniu sau mai mult pentru a acoperi acest deficit și de aproximativ o mie de miliarde de dolari pentru a înlocui elementele-cheie ale capacităților militare convenționale ale SUA. Industriile de apărare europene se străduiesc să-și intensifice rapid producția, iar multe armate europene nu reușesc să-și atingă obiectivele de recrutare și de menținere a personalului.
Cu toate acestea, președintele Donald Trump nu poate retrage SUA din alianță din capriciu. Pentru a face acest lucru în mod oficial, el are nevoie de o majoritate de două treimi în Senatul SUA sau de o lege adoptată de Congres – scenarii care este puțin probabil să se materializeze în viitorul apropiat, având în vedere că NATO se bucură în continuare de un sprijin larg în rândul multor legislatori din ambele partide majore din SUA.
Știrea inițială
Are Donald Trump intenția să-și regleze conturile cu aliații săi din NATO în cadrul summitului organizației care începe marți la Ankara? „Reconvergența” pe care Palatul Elysée a salutat-o, în urma succesului summitului G7 de la Évian, s-ar putea să nu fi rezistat până la întâlnirea din capitala turcă.
După atacurile violente din ultimele luni ale președintelui american la adresa Alianței Atlantice, pe care a calificat-o drept „tigru de hârtie”, și la adresa europenilor acuzați de lașitate pentru că au refuzat să se angajeze în sprijinul ofensivei sale împotriva Iranului, unii sperau la o calmare a spiritelor. Însă, cu câteva zile înainte de summit, Trump și-a reluat reproșurile, amintește Le Figaro.
Pe ce mizează europenii
Așadar, europenii se fac că nu văd. Ei mizează pe relația personală dintre Donald Trump și gazda sa, Recep Tayyip Erdogan, pentru a evita un scandal. Președintele american a precizat, de altfel, că nu s-ar fi deplasat dacă summitul ar fi avut loc în altă parte decât în Turcia… „Președintele Trump este pe deplin conștient de rolul președintelui turc în calmarea spiritelor, nu ale europenilor, ci ale celorlalte regiuni importante pentru el”, explică Murat Aslan, specialist în probleme internaționale la institutul Seta din Turcia, citat de Le Figaro.
Rusia va urmări cu atenție rezultatele summitului NATO din Turcia, a declarat marți Kremlinul, adăugând că, în perioada premergătoare reuniunii, au fost formulate declarații „conflictuale” la adresa Rusiei.
Liderii NATO intenționează să anunțe marți, la Ankara, contracte de înarmare în valoare de câteva zeci de miliarde de dolari, pentru a demonstra că țin seama de apelurile Statelor Unite de a crește cheltuielile pentru apărarea Europei, înainte de a se alătura președintelui Donald Trump la summit.
Ce vor discuta liderii
Administrația Trump a insistat ca Europa să-și sporească investițiile în apărare și să-și asume responsabilitatea principală pentru apărarea continentului, scrie Reuters.
Oficialii se așteaptă ca liderii să se concentreze asupra progreselor înregistrate în atingerea obiectivelor privind cheltuielile de apărare, asupra stimulării producției industriale din domeniul apărării și asupra modului de punere în aplicare a „transferului sarcinii” de la SUA către Europa.
Ce lideri vor fi prezenți
La summit vor participa liderii celor 32 de țări membre ale NATO, inclusiv Trump.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, președintele sud-coreean Lee Jae Myung, președintele Consiliului European Antonio Costa și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen sunt așteptați să participe marți seara la o cină cu liderii NATO.
Ce vor spune liderii despre apărare
Liderii europeni vor încerca să-i demonstreze lui Trump că își respectă angajamentul asumat la summitul de la Haga de anul trecut, și anume acela de a aloca 5% din produsul intern brut pentru apărare și măsuri legate de apărare până în 2035.
„În 2025, aliații europeni și Canada și-au majorat investițiile în necesitățile esențiale de apărare cu peste 139 de miliarde de dolari”, se așteaptă ca liderii să declare într-o declarație a summitului, potrivit unui text consultat de Reuters.
„Construim viitorul: o Europă mai puternică într-un NATO mai puternic – o Alianță modernizată. Aliații europeni și Canada, în colaborare cu Statele Unite, își asumă o responsabilitate mai mare pentru apărarea Alianței”, urmează să declare aceștia.
Ce vor face membrii NATO pentru Ucraina
Se așteaptă ca membrii NATO să-și reafirme sprijinul pentru Ucraina și să promită asistență suplimentară.
„Pentru 2026, aliații se angajează să aloce 70 de miliarde de euro pentru echipamente militare, asistență și instruire pentru Ucraina și își afirmă angajamentele suverane de a menține niveluri cel puțin echivalente în 2027”, se așteaptă ca liderii să declare.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni că are mari speranţe de la summitul NATO de la Ankara după atacul devastator al Rusiei asupra Kievului în care au murit peste 20 de persoane, relatează dpa.
Summitul trebuie să producă mai mult decât un „exerciţiu lipsit de conţinut” şi să asigure mai multă protecţie pentru Ucraina, a declarat Zelenski în discursul său de luni seară.
„A fost un atac brutal”, a spus el despre loviturile ruseşti cu drone şi rachete asupra Kievului şi a regiunii înconjurătoare în cursul nopţii de duminică spre luni. El a spus că 22 de persoane au fost ucise şi circa 90 rănite.
Zelenski a spus că apărarea aeriană a Ucrainei continuă să aibă o rată mare de intercepţie împotriva dronelor şi rachetelor de croazieră ruseşti atunci când suficiente interceptoare sunt disponibile, dar a atras atenţia că există breşe clare în protejarea împotriva rachetelor balistice.
Rusia va urmări „cu atenție” summitul NATO, potrivit Kremlinului
Rusia va urmări cu atenție rezultatele summitului NATO din Turcia, a declarat marți Kremlinul, adăugând că, în perioada premergătoare reuniunii, au fost formulate declarații „conflictuale” la adresa Rusiei, scrie Le Figaro.
Liderii NATO intenționează să anunțe marți, la Ankara, contracte de înarmare în valoare de câteva zeci de miliarde de dolari, pentru a demonstra că țin seama de apelurile Statelor Unite de a crește cheltuielile pentru apărarea Europei, înainte de a se alătura președintelui Donald Trump la summit.
Arestări înaintea summitului
Poliţia turcă a reţinut marţi câţiva participanţi la un protest anti-NATO din centrul oraşului Ankara, după ce aceştia au sfidat măsurile stricte de securitate şi o interdicţie generală de organizare a protestelor în timpul summitului alianţei, a relatat presa locală, relatează dpa.
Ofiţeri de poliţie au fost văzuţi în timp ce încătuşau şi urcau protestatarii într-un autobuz al poliţiei în apropierea Parcului Kurtulus din Ankara, la circa şapte kilometri de locul unde are loc summitul NATO, conform imaginilor publicate de cotidianul de opoziţie Cumhuriyet, postate pe platforma X.
„NATO ieşi afară, acest pământ ne aparţine”, au scandat unii protestatari în limba turcă.
Micul grup, din care au făcut parte şi parlamentari ai opoziţiei, a încercat să mărşăluiască purtând pancarte. Poliţia a blocat protestul şi a reţinut câţiva manifestanţi, potrivit imaginilor publicate.
Într-o declaraţie adresată jurnaliştilor la Ankara, parlamentarii din Partidul Muncitorilor din Turcia (TIP) şi Partidul Laburist (EMEP) au cerut eliberarea tuturor celor care au participat la protestele anti-NATO.
Sute de persoane au fost arestate în Turcia în perioada premergătoare summitului NATO care se desfăşoară marţi şi miercuri la Ankara. Printre acestea se numără jurnalişti, cadre universitare şi membri ai grupurilor de stânga.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat importanţa dreptului de a demonstra înainte de summit, după ce a fost întrebat de un jurnalist cu privire la măsurile restrictive aplicate de autorităţile turce.