Președintele american Donald Trump și-a îndreptat în mare măsură atenția departe de războiul în curs din Ucraina, iar Europa a încetat să mai aștepte ca acesta să se reorienteze. Mai mult, în ultimele zile, liderul de la Casa Albă a fost mai interesat să critice aspru și poate chiar să pedepsească puterile europene decât să colaboreze cu ele, relatează Politico.
La aproape două luni de la începutul conflictului cu Iranul, preocuparea lui Trump pentru Orientul Mijlociu a transformat Ucraina într-o chestiune secundară în Aripa de Vest a Casei Albe și într-un principiu organizatoric de cealaltă parte a Atlanticului.
„Lucrurile par să fi ajuns într-un impas și au nevoie de un nou impuls”, a declarat un oficial european sub protecția anonimatului.
Însă ultimele zile au arătat că Trump, în acest moment, este mai interesat să critice țările europene decât să colaboreze cu ele.
Miercuri, Trump l-a atacat pe cancelarul Germaniei pe rețelele sociale, a șocat Pentagonul amenințând că va reduce prezența trupelor americane în trei țări europene și a purtat o lungă convorbire telefonică cu președintele rus Vladimir Putin, în cadrul căreia au convenit asupra unui scurt armistițiu fără a se consulta cu Ucraina.
În alte vremuri, oricare dintre aceste evenimente ar fi declanșat reuniuni de criză în toate capitalele europene. Dar puțini lideri europeni simt că cerul se prăbușește, pentru că, în multe privințe, acesta s-a prăbușit deja, iar alții au început deja să se adapteze, inclusiv prin posibila formare a unei Uniuni Europene a Apărării, remarcă Politico.
„În timp ce președintele și echipa sa lucrează la un acord care să garanteze că Iranul nu va avea niciodată arme nucleare, aceștia continuă, de asemenea, să facă progrese în vederea încetării războiului dintre Rusia și Ucraina”, a declarat Olivia Wales, purtătoare de cuvânt a Casei Albe, într-un comunicat.
Însă, în Aripa de Vest, atenția acordată Ucrainei a scăzut în mod evident.
Înainte de convorbirea telefonică dintre Trump și Putin, un înalt oficial al Casei Albe a declarat că nu-și amintește când a auzit ultima oară pe cineva vorbind despre conflictul dintre Rusia și Ucraina.
„Iranul a devenit cu siguranță prioritatea principală”, a spus înaltul oficial.
Cei doi principali emisari ai președintelui implicați în dialogul cu Rusia și Ucraina, Steve Witkoff și Jared Kushner, „se ocupă în principal de Iran”, a adăugat oficialul.
Europa și Ucraina își consolidează legăturile
Atenția deturnată a lui Trump și atacurile sale virulente le-au oferit europenilor o nouă perspectivă clară asupra imperativului urgent de a dobândi mai multă autonomie și independență față de Washington. În același timp, războiul din Iran a sporit încrederea Ucrainei, făcând extrem de clare propriile sale capacități militare pentru aliații din Europa și nu numai.
„Totul se leagă. Impactul războiului din Iran și al blocajului actual al Strâmtorii Ormuz este uriaș și negativ pentru Ucraina și Europa. Iar asta a întărit determinarea europeană de a susține Ucraina”, a spus un al doilea oficial european.
În timp ce războiul din Iran și criza de aprovizionare cu energie care a urmat au fost un avantaj pentru Putin, Ucraina a deschis o nouă sursă de venituri prin semnarea de acorduri cu aliații europeni și din Golf, care au nevoie disperată de tehnologia sa de apărare cu drone.
„Țările au început să realizeze că au nevoie de Ucraina la fel de mult cât au nevoie de noi. Atât de experiența lor de luptă, cât și de tehnologia lor”, a spus oficialul european.
Uniunea Europeană, care urmărește să accelereze procesul de aderare a Ucrainei sub o formă sau alta, a aprobat în cele din urmă împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, după înfrângerea fostului prim-ministru maghiar Viktor Orban.
Iar producătorii europeni de arme se grăbesc să-și mărească capacitatea de producție pe fondul îndoielilor tot mai mari că SUA vor livra armele achiziționate de NATO pentru a fi utilizate în Ucraina în cadrul inițiativei PURL, acum că războiul cu Iranul le-a redus stocurile.
„SUA ne-au asigurat că armele deja plătite în cadrul PURL vor fi livrate. Dar am îndoieli cu privire la pachetele viitoare, având în vedere nevoile SUA”, a declarat un al treilea oficial european.
SUA fac o greșeală „de prim rang”
Chiar și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a căutat asiduu sprijinul lui Trump în ultimul an, pare să se îndepărteze de ideea de a convinge SUA să rămână implicate și, în schimb, elaborează strategii pentru a acționa fără acestea.
Zelenski l-a criticat dur săptămâna aceasta pe vicepreședintele JD Vance pentru declarația că suspendarea ajutorului american pentru apărarea Ucrainei și obligarea europenilor să suporte costurile este „unul dintre lucrurile de care e cel mai mândru”.
„Dacă JD Vance este mândru că nu ne ajută, înseamnă că îi ajută pe ruși, și nu sunt sigur că acest lucru întărește Statele Unite”, a declarat Zelenski într-un interviu acordat Newsmax.
Richard Haass, președintele de lungă durată al Consiliului pentru Relații Externe, a fost de acord, scriind joi pe Substack că „politica SUA de a se înclina spre Rusia și de a abandona Ucraina este rușinoasă. „Este, de asemenea, o eroare strategică de prim rang”, adăuga acesta.
Diferențele dintre administrația Trump și aliații europeni încep să pară ireconciliabile. Trump a trecut de la amenințări la adresa Groenlandei, la critici virulente și chiar la dorința de a pedepsi anumiți aliați NATO pentru refuzul lor de a se alătura războiului din Iran.
O nouă coaliție fără SUA
În acest context, liderii europeni iau în calcul formarea unor noi coaliții. Comisarul UE pentru apărare, Andrius Kubilius, și-a reînnoit în această săptămână apelul adresat țărilor din afara UE, precum Regatul Unit, Norvegia și Ucraina, de a se alătura unei noi Uniuni Europene a Apărării, cu scopul de a integra mai bine capacitățile de apărare din afara UE.
Faptul că Trump acordă prioritate Iranului în detrimentul Ucrainei „îi determină pe europeni să se pregătească mai urgent pentru securitatea colectivă în afara angajamentului Statelor Unite prevăzut la Articolul 5”, a declarat Ian Bremmer, președintele Eurasia Group.
Fostul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a cerut, într-un interviu acordat săptămâna trecută, crearea „unui pilon european puternic de apărare” în contextul noii realități.
„Încă din copilărie, am admirat Statele Unite. Le-am considerat un lider natural al lumii libere. A fost dureros să ajungem la concluzia că trebuie să ne reducem dependența de Statele Unite, dar aceasta este situația actuală”, a declarat Rasmussen în cadrul unei apariții la Euro News.
Însă oficialii europeni recunosc că separarea este un proces lent, după decenii de dependență de SUA. Iar unii încă mai cred că Trump trebuie să fie un catalizator în ceea ce privește încheierea războiului din Ucraina.
„Implicarea continuă a SUA este totuși necesară, deoarece acestea au o influență semnificativă”, a spus primul oficial european.
„Ar fi minunat să vedem negociatori americani vizitând Kievul. Cel puțin, SUA ar trebui să continue sprijinul militar și de informații acordat Ucrainei. Dar cred că europenii ar putea să-și asume un rol mai important și să aducă o nouă dinamică negocierilor, cu condiția ca americanii să continue să sprijine Ucraina și să ajute la garantarea a tot ceea ce se va conveni. La urma urmei, Trump dorește ca acest război să se încheie”, adaugă acesta.
Editor : C.L.B.
