Comisia Europeană a publicat luni cel de al cincilea raport privind starea spaţiului Schengen, concluzionând că zona de liberă circulaţie continuă să fie rezilientă şi pregătită pentru provocările viitoare, datorită eforturilor colective depuse atât la nivelul UE, cât şi la nivel naţional, informează un comunicat al Executivului comunitar.
Raportul din 2026 privind starea spaţiului Schengen evidenţiază realizări semnificative obţinute în ultimul an, printre acestea numărându-se o mai bună protecţie a frontierelor externe şi o scădere cu 26% a trecerilor ilegale ale frontierei în 2025 comparativ cu 2024. De asemenea, eforturile comune au condus la returnări mai eficace ale persoanelor care nu au drept de şedere în UE, cu o rată de returnare de 28% în 2025 – cea mai mare din ultimii 10 ani, se arată în raport.
O etapă esenţială pentru protecţia frontierelor externe a fost lansarea integrală a Sistemului de intrare/ieşire (EES) în aprilie 2026, prin aceasta realizându-se un spaţiu Schengen mai puternic şi mai digitalizat. Încă din primele 6 luni de funcţionare a sistemului, statele membre au înregistrat peste 66 de milioane de intrări şi de ieşiri şi s-a refuzat intrarea a 32.000 de persoane care nu aveau dreptul de a intra în UE. În ianuarie 2026, Comisia a adoptat şi prima strategie a UE în materie de vize.
Raportul atrage însă atenţia că există în continuare provocări care necesită acţiuni la nivelul Uniunii Europene şi din partea statelor Schengen. Acest lucru este deosebit de important în contextul geopolitic actual, care impune o responsabilitate colectivă consolidată pentru a se garanta faptul că spaţiul Schengen rămâne sigur, unit şi rezilient.
Priorităţile pentru cel de al cincilea ciclu Schengen (2026-2027) se vor axa pe consolidarea realizărilor, pe abordarea lacunelor rămase şi pe îmbunătăţirea gradului de pregătire pentru a face faţă provocărilor actuale şi viitoare.
Care sunt prioritățile UE pentru spațiul Schengen în 2026-2027
Sprijinirea dimensiunii externe a spaţiului Schengen, inclusiv cu viitoarea propunere de revizuire a Codului de vize, care va aborda elementele de securitate ale politicii UE în domeniul vizelor. În plus, se va acorda prioritate dezvoltării de parteneriate cu ţări-cheie pentru a atrage talente pentru inovare şi pentru a spori competitivitatea UE la nivel mondial.
O frontieră externă integrată pentru un spaţiu Schengen sigur: promovarea digitalizării procedurilor, odată cu continuarea punerii în aplicare a noului sistem de intrare/ieşire şi cu lansarea ETIAS, noua autorizaţie de călătorie pentru călătorii exoneraţi de obligaţia de a deţine viză. Acest lucru va fi sprijinit în continuare prin punerea în aplicare eficace a Regulamentului privind procedura de screening şi prin consolidarea planificării pentru situaţii neprevăzute în temeiul Pactului privind migraţia şi azilul.
Un sistem eficace de returnare: statele Schengen ar trebui să consolideze în continuare capacităţile şi instrumentele operaţionale de sprijinire a returnărilor, utilizând în acelaşi timp sprijinul Frontex. O punere în aplicare eficace a noii proceduri de returnare la frontieră – o caracteristică esenţială a Pactului privind migraţia şi azilul – va consolida şi mai mult sistemul de returnare al UE.
Comisia va prezenta, de asemenea, o propunere legislativă privind digitalizarea returnării în 2026, în vederea dezvoltării unor sisteme digitale de gestionare a cazurilor în acest domeniu. Acest lucru va contribui şi mai mult la reducerea volumului de muncă administrativă a autorităţilor naţionale, simplificând şi automatizând procesele.
Consolidarea cadrului operaţional pentru cooperarea în materie de securitate internă, printr-un dialog structurat continuu facilitat de coordonatorul Schengen cu toate statele membre în cauză sau afectate de controalele la frontierele interne, în vederea eliminării treptate a controalelor.
Consolidarea guvernanţei Schengen prin finanţare strategică în cadrul următorului buget pe termen lung (CFM) şi discuţii mai sistematice specifice fiecărei ţări. La nivelul UE, lucrările ar trebui să continue pentru a finaliza aderarea Ciprului la spaţiul Schengen, pentru a ajunge la punerea în aplicare deplină a normelor Schengen relevante pentru securitatea internă în Irlanda şi pentru a continua colaborarea strânsă cu ţările implicate în procesul de aderare.
Spaţiul Schengen este una dintre cele mai tangibile şi apreciate realizări ale Uniunii Europene, permiţând unui număr de peste 450 de milioane de cetăţeni ai UE să călătorească, să lucreze, să studieze şi să trăiască liber dincolo de frontiere, sprijinind în acelaşi timp comerţul, turismul şi libera circulaţie a mărfurilor vitale pentru economia europeană, alături de o cooperare strânsă pentru protejarea frontierelor externe ale Uniunii.
Editor : M.I.
