Directorul Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), Fatih Birol, avertizează că Europa nu trebuie să revină la dependența de energia rusească, în contextul noii crize provocate de blocarea Strâmtorii Ormuz și de explozia prețurilor la petrol și gaze. Oficialul spune că o relaxare a sancțiunilor împotriva Moscovei ar repeta „greșelile trecutului” și ar afecta securitatea energetică a continentului.
Relaxarea sancțiunilor asupra energiei rusești ar reprezenta „o greșeală majoră” pentru țările europene, a avertizat directorul Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), Fatih Birol, într-un interviu pentru Euronews, în contextul în care blocul comunitar se confruntă cu efectele unui al doilea șoc energetic în doar patru ani.
Uniunea Europeană analizează măsuri pentru a reduce presiunile asupra prețurilor resimțite de statele membre în urma crizei din Strâmtoarea Ormuz, o rută vitală prin care trece o cincime din aprovizionarea globală cu petrol, după ce regimul de la Teheran a blocat efectiv trecerea în luna martie.
Turbulențele din Orientul Mijlociu au contribuit la o creștere de 65% a prețurilor petrolului, potrivit estimărilor Comisiei Europene. Între timp, prețurile gazelor s-au dublat. Cu toate acestea, Bruxellesul a exclus orice posibilitate de relaxare a sancțiunilor asupra energiei rusești, inclusiv prin intermediul unor țări terțe.
Birol a afirmat că „a bate la ușa Rusiei ar fi o greșeală majoră”, după ce IEA a publicat joi un raport amplu în care avertizează asupra „celei mai mari crize de securitate energetică cu care s-a confruntat vreodată lumea”.
„Europa a plătit pentru dependența excesivă din 2022. O dată este o greșeală; dacă o faci și a doua oară, nu mai este o greșeală”, a declarat Birol. „Există multe alte opțiuni pe care Europa ar trebui să le analizeze, mai sigure din punct de vedere energetic, al politicii externe și al apărării.”
La începutul acestei luni, Statele Unite au anunțat că vor prelungi cu 30 de zile o derogare de la sancțiunile asupra petrolului rusesc transportat pe mare, argumentând că măsura ar putea proteja unele dintre cele mai sărace țări de creșterea costurilor energetice.
Regatul Unit a relaxat, de asemenea, restricțiile privind importurile de combustibil pentru avioane și motorină rusească rafinate în alte țări, pentru a face față creșterii prețurilor și deficitului de aprovizionare, insistând însă că nu este vorba despre o suspendare a sancțiunilor principale.
Uniunea Europeană a refuzat să relaxeze orice măsură, argumentând că finanțarea Moscovei prin energie, direct sau indirect, nu ar face decât să prelungească războiul împotriva Ucrainei. Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a exclus orice derogare, indiferent de nivel, spunând că este o decizie strategică din perspectiva securității.
Totuși, creșterea costurilor energiei alimentează tensiunile dintre statele membre. Săptămâna trecută, premierul italian Giorgia Meloni a trimis o scrisoare Comisiei Europene în care a afirmat că actuala criză energetică este la fel de importantă ca apărarea și că UE ar trebui să o trateze în consecință. Ea a cerut, de asemenea, Bruxellesului ca măsurile energetice să fie exceptate de la regulile privind datoria și deficitul bugetar.
Lumea se confruntă cu „cea mai mare criză de securitate energetică din istorie”
Agenția Internațională pentru Energie a avertizat joi că perturbările provocate de închiderea Strâmtorii Ormuz ar putea depăși efectele crizei petroliere din anii 1970 și a estimat că va exista o accelerare a eforturilor de diversificare a importurilor energetice.
În raportul său anual privind investițiile energetice globale, IEA estimează că investițiile mondiale în energie vor ajunge la 3.400 de miliarde de dolari în acest an. Aproximativ 2.200 de miliarde de dolari ar urma să fie direcționate către rețele electrice, stocare, combustibili cu emisii reduse, energie nucleară, surse regenerabile și electrificare. Alte 1.200 de miliarde de dolari vor fi investite în petrol, gaze naturale și cărbune.
Birol a spus că actuala criză va avea un impact de durată asupra Europei și a subliniat legătura dintre securitatea economică și cea energetică. Pentru UE, primul șoc a venit odată cu criza gazului rusesc provocată de invazia Ucrainei, iar războiul din Iran face și mai urgentă revizuirea strategiei pe termen lung, amplificând șocul prețurilor.
„Competitivitatea europeană și suveranitatea europeană vor depinde în mod critic de strategia energetică. În opinia mea, viitorul energetic al Europei este electrificarea și ar trebui să ne electrificăm economiile cât mai mult posibil”, a spus el, adăugând că energia nucleară va fi necesară în perioada de tranziție de la combustibilii fosili.
„Eu sunt un om al energiei. Vorbesc despre energie. Europa nu a făcut întotdeauna alegerile corecte și am făcut multe greșeli. Acum trebuie să fim foarte clari și să luăm deciziile energetice corecte. Este ceva ce atinge inima suveranității continentului”, a adăugat Birol.
Citește și BCE: Războiul din Iran perturbă creşterea economiei UE şi majorează inflaţia
Editor : M.I.
