Negocierile privind noua lege a salarizării intră într-o etapă decisivă. Liderii principalelor formațiuni implicate în discuții sunt așteptați marți la Palatul Cotroceni, unde ar urma să aibă loc o nouă rundă de consultări dedicată exclusiv acestui proiect.
Potrivit unor surse politice, la întâlnire ar urma să participe Sorin Grindeanu, Kelemen Hunor, Dominic Fritz și Ilie Bolojan. Discuțiile vin într-un moment sensibil, în condițiile în care autoritățile încearcă să ajungă rapid la un acord asupra formei finale a legii.
Negocieri decisive la Cotroceni pe legea salarizării
În zilele următoare sunt programate și noi întâlniri tehnice, la care vor participa reprezentanți ai partidelor și ai sindicatelor. Obiectivul este reducerea diferențelor de poziție și stabilirea unei variante care să poată fi adoptată într-un termen cât mai scurt.
Legea salarizării a devenit una dintre cele mai tensionate teme politice și sociale ale momentului, în special din cauza impactului direct asupra salariilor din sectorul public și asupra bugetului de stat.
Miza este însă și una europeană. Reforma reprezintă un jalon prevăzut în PNRR, iar de îndeplinirea acestuia depinde deblocarea unei finanțări de aproximativ 770 de milioane de euro pentru România.
Ce prevede noua variantă a legii salarizării
Forma revizuită a proiectului, publicată de Ministerul Muncii pe 17 iulie, conține mai multe modificări importante pentru angajații plătiți din fonduri publice.
Documentul prevede pentru anul 2027 o valoare de referință de 4.100 de lei și stabilește ca noua lege să intre în vigoare la 1 decembrie 2026.
De asemenea, diferența dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sistemul bugetar ar urma să fie încadrată într-un raport de 1 la 8. Sporurile ar urma să fie limitate și acordate după reguli mai clare și mai transparente.
Autoritățile susțin că actuala formă a proiectului este compatibilă cu cerințele Comisiei Europene și cu jalonul 420 din PNRR.
Cu toate acestea, apariția noii variante a reaprins disputele dintre partide și sindicate.
PSD, PNL, USR și UDMR ajunseseră anterior la un acord de principiu privind necesitatea reformei, însă odată cu publicarea prevederilor concrete au apărut noi divergențe, în special în ceea ce privește impactul bugetar și modul în care vor fi eliminate inechitățile salariale.
Sindicatele cer modificări
Negocierile au continuat în ultimele săptămâni la Palatul Cotroceni, sub coordonarea consilierului prezidențial Radu Burnete.
Partidele au ajuns la concluzia că proiectul mai trebuie modificat înainte de a fi trimis în Parlament, motiv pentru care discuțiile tehnice au fost prelungite.
În paralel, sindicatele au cerut schimbări importante. SANITAS a contestat procedura în instanță și a organizat proteste, reclamând lipsa unui dialog real și menținerea unor inechități în sistemul sanitar.
Sindicatul a declanșat greva generală pe 28 iulie în sute de spitale, însă acțiunea a fost suspendată trei zile mai târziu, pentru a permite continuarea negocierilor.
La începutul lunii august, SANITAS și Federația Solidaritatea Sanitară au transmis autorităților mai multe amendamente și propuneri alternative privind salarizarea personalului medical.
România, în cursă contra cronometru
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a avertizat că adoptarea legii trebuie făcută rapid, deoarece România riscă să piardă bani europeni dacă termenul prevăzut în PNRR nu este respectat.
Dacă legea va fi adoptată și promulgată până la 31 august, România ar putea debloca aproximativ 770 de milioane de euro destinați investițiilor.
Potrivit lui Pîslaru, proiectul prevede aproximativ 12 miliarde de lei pentru corectarea unor inechități salariale, iar peste două treimi dintre angajații din sectorul public ar urma să beneficieze de majorări.
Ministrul susține și că nimeni nu ar trebui să primească un salariu mai mic decât cel actual, eventualele diferențe urmând să fie compensate.
În plus, negocierile purtate cu sindicatele ar fi dus deja la creșterea cu peste 4 miliarde de lei a fondurilor prevăzute pentru aplicarea reformei.
Întâlnirea de marți de la Cotroceni este considerată, astfel, una dintre cele mai importante etape înainte de stabilirea formei finale a noii legi a salarizării.