Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, a transmis luni un mesaj extrem de critic la adresa președintei Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, după întâlnirea pe care aceasta a avut-o cu premierul Ilie Bolojan.
Prin poziția oficială exprimată de instanța supremă, conducerea ÎCCJ susține că situația trebuie clarificată și că eventualele suspiciuni legate de imparțialitatea Curții Constituționale nu pot fi lăsate fără răspuns.
Reacția vine într-un moment sensibil, în care CCR urmează să se pronunțe asupra unor dosare cu miză politică și legislativă importantă.
Întâlnirea dintre Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan a declanșat un val de reacții
Controversa a pornit după ce președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, s-a întâlnit vineri cu premierul Ilie Bolojan la sediul Senatului.
Întâlnirea nu ar fi fost anunțată public în prealabil, iar acest aspect a provocat reacții din partea mai multor instituții din sistemul judiciar.
Pe lângă Înalta Curte, poziții critice au fost exprimate și de Consiliul Superior al Magistraturii, precum și de conduceri ale unor Curți de Apel, tribunale și judecătorii.
ÎCCJ invocă problema aparenței de imparțialitate
În comunicatul transmis, Înalta Curte nu afirmă că ar exista o influență dovedită asupra activității Curții Constituționale, însă atrage atenția asupra riscului creat de aparența unei apropieri între președinta CCR și una dintre părțile implicate în cauze aflate pe rol.
„Comportamentul echivoc al președintei Curții Constituționale, prin aparența de apropiere pe care o poate crea față de una dintre părțile implicate, riscă să afecteze încrederea publicului în imparțialitatea și echitatea viitoarelor decizii”, se arată în poziția ÎCCJ.
Instanța supremă consideră că inclusiv circumstanțele în care s-a desfășurat întâlnirea trebuie explicate.
Lia Savonea cere clarificări
Mesajul transmis de președinta ÎCCJ pune accent pe ideea că justiția constituțională trebuie să fie nu doar imparțială, ci și percepută ca fiind imparțială.
Din această perspectivă, simpla existență a unor îndoieli în spațiul public ar putea afecta credibilitatea viitoarelor hotărâri ale CCR.
Lia Savonea susține că explicațiile oferite până acum nu ar fi suficiente pentru a elimina toate semnele de întrebare.
CCR urmează să se pronunțe asupra unor dosare importante
Momentul întâlnirii dintre Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan a atras atenția și pentru că la Curtea Constituțională se află dosare cu miză majoră.
Printre acestea sunt menționate sesizări privind legea integrității, dar și un conflict juridic în care este implicat Guvernul.
Tocmai existența unor astfel de cauze face ca relația instituțională dintre conducerea CCR și reprezentanții Executivului să fie analizată cu o atenție sporită.
ÎCCJ avertizează asupra încrederii publice
Instanța supremă susține că orice aparență de apropiere față de una dintre părțile implicate în cauze constituționale poate afecta percepția publică.
În centrul criticilor nu se află doar rezultatul viitoarelor decizii ale CCR, ci și încrederea că acestea sunt luate independent și fără influențe externe.
Pentru ÎCCJ, credibilitatea instituțională trebuie protejată înainte ca suspiciunile să devină mai puternice.
„Situația nu poate rămâne neclarificată”
Lia Savonea a transmis un mesaj ferm în ceea ce privește responsabilitatea funcției deținute de președinta Curții Constituționale.
„O astfel de situație nu poate rămâne neclarificată și nu poate fi lipsită de consecințe instituționale proporționale cu gravitatea sa”, a subliniat aceasta.
Declarația indică faptul că Înalta Curte consideră necesară o reacție instituțională, fără a preciza în mod explicit în comunicatul citat ce formă ar trebui să ia aceasta.
„Responsabilitatea funcției impune asumarea măsurilor necesare”
Președinta ÎCCJ a continuat argumentația invocând standardul de imparțialitate care trebuie respectat de conducerea unei jurisdicții constituționale.
„Atunci când comportamentul liderului unei jurisdicții constituționale generează îndoieli legitime cu privire la aparența de imparțialitate, responsabilitatea funcției impune asumarea măsurilor necesare”, a precizat Lia Savonea.
Scopul acestor măsuri, potrivit poziției sale, ar trebui să fie eliminarea oricărei suspiciuni rezonabile asupra viitoarelor decizii ale Curții.