Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat marți, la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflaţiei, publicat de BNR în luna mai 2026, că izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu şi blocarea strâmtorii Ormuz au generat un şoc major pe pieţele internaţionale de petrol şi gaze, cu efecte în lanţ asupra mai multor sectoare economice. Isărescu spune că acest fenomen, denumit deja în Europa „inflaţia Ormuz”, va împinge inflaţia din România până în jurul valorii de 11% în perioada următoare, înainte de o revenire graduală spre finalul anului.
„Aceasta a fost traiectoria în mare parte descendentă a ratei anuale a inflaţiei din primele două luni ale anului. Ea însă s-a inversat în luna martie, ca urmare a izbucnirii conflictului din Orientul Mijlociu. Observaţi la determinanţii inflaţiei că majoritatea factorilor şi în primul rând restrângerea cererii de consum au acţionat în sensul reducerii preţurilor. În schimb, creşterea abruptă a preţului la ţiţei a avut efectul invers”, a afirmat Mugur Isărescu.
Acesta a explicat că blocarea strâmtorii Ormuz a produs efecte ample la nivel internaţional: „Se vorbeşte, dar nu numai la noi, în toată Europa, de inflaţia Ormuz. Blocarea strâmtorii Ormuz, care a generat un şoc amplu la nivelul pieţelor de petrol şi gaze naturale, cu efecte şi pe alte pieţe, la îngrăşăminte, la produse chimice, materii prime agricole, aluminiu şi aceste grafice arată acest impact”.
„Inflaţia ar putea ajunge la 11% până în iulie”
Şeful BNR a declarat că inflaţia va continua să crească în următoarele luni, înainte de a intra pe o traiectorie descendentă.
„Va creşte până prin iulie. Nici noi nu ştim exact. Sunt mulţi factori. Probabil că se duce până la 11%. Creşterile sunt mici, pentru ca apoi în septembrie să avem deja o inflaţie de 6%. Şi spre sfârşitul anului 5 şi ceva”, a declarat Isărescu.
Guvernatorul a precizat că prognoza depinde atât de evoluţia conflictului din Orientul Mijlociu, cât şi de revenirea stabilităţii politice interne: „Proiecţiile sunt strict condiţionate de ipoteze privind implicaţiile conflictului din Orientul Mijlociu. Şi acum trebuie să adăugăm şi revenirea la un minim de stabilitate politică şi guvernamentală, adică să avem guvern. Deci, pe undeva pe la 5,5 la sfârşitul anului, în jurul acestui nivel”.
Acesta a adăugat că este posibil ca inflaţia să crească şi în alte state europene, ceea ce ar putea face ca România să nu mai fie printre ţările cu cea mai ridicată inflaţie din UE.
„S-ar putea să nu mai fim în toamnă chiar campioni la inflaţie”, a afirmat guvernatorul BNR.
„Ne trebuie însă guvern în mod clar”
Mugur Isărescu a susţinut că restrângerea activităţii economice contribuie la temperarea inflaţiei, însă trebuie gestionată astfel încât impactul social să fie suportabil.
„Deviaţia PIB-ului este, hai să o spunem, puternic negativă. Deci o restrângere a activităţii economice. Iarăşi, partea bună, ne ajută la inflaţie, temperează cererea şi ne ajută la inflaţie. Să vedem cum putem să o calibrăm mai bine, ca să fie şi suportabilă social”, a declarat acesta.
Guvernatorul a subliniat şi rolul investiţiilor în relansarea economiei: „Este adevărat că investiţiile au o pondere mică în PIB şi ele trebuie să crească de câteva ori mai mult decât scăderea consumului. Consumul are ponderea cea mai mare în PIB, dar este zonă în care putem să acţionăm pentru a tempera scăderea activităţii economice în România”.
La final, şeful BNR a afirmat că situaţia economică rămâne „controlabilă”, însă a avertizat că România are nevoie rapid de stabilitate politică şi de un nou guvern.
„Cineva m-a întrebat: «Eşti optimist, domnu’ guvernator?» Nu, nu sunt. Încerc să fiu pozitiv, în sensul că lucrurile sunt controlabile. Ne trebuie însă guvern în mod clar. Nu putem să ne descurcăm singuri, pentru că sunt mulţi factori pe care nu-i stăpânim”, a declarat Isărescu.
Editor : A.D.
