Finanţare la nivel european pentru educaţie şi cercetare, reforma curriculară pentru competenţe cheie şi protecţia funcţiei şcolii ca instrument de reducere a inegalităţilor se află printre obiectivele din programul de guvernare al Cabinetului Tomac la capitolul Educaţie.
„Educaţia este motorul mobilităţii şi stabilităţii sociale, fiind recunoscută drept o problemă de siguranţă naţională: tinerii trebuie să poată recunoaşte şi evita manipularea, dezinformarea şi extremismul. Componenta cea mai importantă este investiţia în profesori; nu putem avea o şcoală de calitate şi relevanţă socială cu profesorii care sunt slab pregătiţi şi demotivaţi. Cercetarea este motorul inovării şi dezvoltării economice, fiind şi ea recunoscută drept o problemă de siguranţă naţională: institutele de cercetare şi universităţile trebuie să producă cunoaştere şi creativitate. Componenta cea mai importantă este o finanţare substanţială, transparentă şi predictibilă”, se arată în programul de guvernare, care ar urma să fie depus duminică la Parlament.
Printre măsurile pe termen scurt se numără: profesia didactică – salarizare, formare, merit, reforma carierei didactice şi predictibilitate pentru profesori, salarii decente (corelate cu cele din sănătate) şi angajarea să se facă pornind de la un venit echivalent cu salariul mediu net. Cea de a doua măsură include între altele selecţie şi promovare pe criterii meritocratice; program naţional de pregătire iniţială şi continuă pentru cadrele didactice centrat pe valori şi pe o educaţie reflexivă (cu elemente de psihopedagogie, etică şi gândire critică), profesionalizarea leadershipului educaţional: formare pentru directori, urmată de selecţie prin concurs, program naţional pentru atragerea resursei umane de calitate în mediul rural şi zonele vulnerabile.
O altă măsură se referă la reducerea abandonului şi a analfabetismului funcţional, măsură care ar include investiţii majore în educaţia timpurie în rural – creşe, formarea educatorilor – pentru egalizarea şanselor, generalizarea programului „Masă sănătoasă în şcoli”, „Şcoală după şcoală”, 8:00 – 17:00 cu cadru legal clar, creşterea numărului şi profesionalizarea consilierilor şcolari; formare pentru educaţia copiilor cu cerinţe speciale.
De asemenea, o altă măsură se referă la depolitizare şi management de calitate. Aici este vorba despre concursuri reale pentru directori, pe criterii clare de merit, contracte cu indicatori de performanţă, reorganizarea şi profesionalizarea inspectoratelor şcolare, mărirea autonomiei şcolilor – administrativă, financiară şi curriculară; încurajarea pilotării, catalog electronic + formulare unice de raportare. Printre argumente se află cel potrivit căruia se reduce birocraţia profesorilor – o măsură vizibilă în interiorul şcolii, cu cost relativ mic.
Programul de guvernare Tomac mai cuprinde, la capitolul „Educaţie şi cercetare”, măsuri precum universităţi relevante, digitale şi internaţionale şi cercetare cu finanţare predictibilă, respectiv stabilirea unor domenii prioritar-strategice naţionale, cum ar fi inteligenţa artificială, biotehnologii, semiconductori, etc., finanţare corespunzătoare şi predictibilă, prin competiţii multianuale, precum şi creşterea colaborării între universităţi, institute de cercetare şi industrie.
Printre reformele structurale (orizont mandat / dincolo de mandat) se înscriu o ţintă de 15% din bugetul de stat pentru Educaţie până în 2030, precum şi 1% din PIB pentru cercetare publică până în 2030.
„Este vorba despre un angajament istoric niciodată respectat; se propune o reformă bugetară structurală cu efect compus pe deceniu. (…) România are cea mai joasă cotă UE cu privire la finanţarea cercetării, creşterea finanţării fiind o condiţie obligatorie pentru competitivitatea în cercetare, dezvoltare şi inovaţie”, argumentează documentul.
Editor : Sebastian Eduard