Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a declarat marți, într-o intervenție la Digi24, că România se confruntă deja cu un risc de stagflație, pe fondul inflației ridicate și al încetinirii economice, și a avertizat că cea mai mare problemă ar fi abandonarea consolidării fiscale. Potrivit acestuia, țara riscă pierderea încrederii investitorilor și retrogradarea ratingului de țară la categoria „junk” dacă deficitul bugetar nu continuă să scadă.
Dăianu a explicat că scenariul stagflației, combinația dintre inflație ridicată și stagnare economică, nu este unul nou pentru România.
„Pentru noi scenariul stagflației nu este ceva venit peste noapte. Se discută de mai mult timp, pentru că încetinirea economică a fost pronunțată de mai mulți ani. În plus, avem această corecție fiscal-bugetară care este de amploare. Și ea nu poate să se facă concomitent cu menținerea nivelului de trai, cu menținerea veniturilor oamenilor în termen real”, a declarat președintele Consiliului Fiscal.
„Inflația s-a dus spre 11%”
În intervenția de la Digi24, Daniel Dăianu a spus că inflația ridicată din România este cauzată în principal de factori interni, precum liberalizarea pieței energiei și majorările de taxe și impozite: „De aceea, în primele luni din 2026 avem o inflație care s-a îndreptat către 11%. A fost în aprilie 10,7%”.
Totodată, spun el, România are o inflație mult mai mare decât restul Europei tocmai din cauza acestor șocuri interne: „În Europa nu se poate vorbi de o explozie a inflației. În Germania am văzut că au anunțat o inflație care a trecut de 3%. Avem și în alte țări, dar nu avem o explozie a inflației”.
Acesta a avertizat însă că războiul din Orientul Mijlociu și efectele asupra prețurilor la energie pot complica situația economică la nivel european.
Întrebat dacă BNR ar putea majora dobânda-cheie în perioada următoare, Dăianu a spus că se așteaptă mai degrabă la o reducere semnificativă a inflației în a doua parte a anului: „Nu cred că se va întâmpla așa ceva, pentru că, spre deosebire de alte state membre ale Uniunii Europene, la noi este aproape sigură scăderea semnificativă a inflației în partea a doua anului”.
Potrivit acestuia, estimările BNR indică o inflație de aproximativ 5% la finalul anului.
„Și Banca Națională, ultimele date pe care le-a făcut publice, arată că se va întâmpla o asemenea evoluție, și că inflația la finele anului va fi în jur de 5%. Alte estimări vorbesc de peste 5%, dar oricum va fi o diminuare dramatică față de primele luni în 2026. Și aceasta este o știre bună”, a spus președintele Consiliului Fiscal.
„Economia nu se va învigora fără bani europeni”
Daniel Dăianu consideră însă că economia României va rămâne slabă în lipsa unei absorbții masive de fonduri europene.
„Din păcate economia nu se va învigora în afara unei spectaculoase absorbții de fonduri europene. (…) O infuzie masivă de bani europeni și noi proiecte de investiții publice ar putea să dea sânge economiei”, a declarat acesta.
El estimează că scenariul cel mai probabil este stagnarea economică sau o recesiune ușoară: „Însă mult mai probabilă este o stagnare, chiar o recesiune, dar care nu va fi adâncă”.
Totodată, acesta a criticat discursurile alarmiste privind economia României: „A spune că la noi este un dezastru economic, că economia se prăbușește, după mine asemenea afirmații sunt aiuritoare, deci nu au corespondent în realitate”.
Avertisment privind ratingul de țară
Daniel Dăianu a atras atenția că România depinde masiv de finanțarea externă și că reducerea deficitului bugetar este esențială pentru menținerea încrederii investitorilor.
„Piețele internaționale finanțează și refinanțează România. (…) Dacă nu se va continua consolidarea fiscal-bugetară, diminuarea deficitului bugetar, riscăm să se piardă încrederea în moneda națională, să se piardă încrederea în România”, a avertizat acesta.
O eventuală retrogradare a ratingului României la categoria „junk”, spune el, ar face finanțarea mult mai dificilă și mai scumpă.
„Să asistăm, adică să suferim de fapt, o retrogradare a riscului suveran, să trecem de la categoria totuși recomandată pentru investiții, să ne ducem la junk. Iar junk înseamnă că finanțatorii vor fi mult mai precauți cu cumpărarea de obligațiuni de stat”, a concluzionat președintele Consiliului Fiscal, pentru Digi24.
Editor : A.D.
