În timp ce războiul dintre SUA și Iran a reizbucnit după prăbușirea armistițiului, oficiali de rang înalt de la Pentagon analizează discret un alt posibil focar de conflict, mult mai apropiat de teritoriul american: Cuba. În ultimele săptămâni, planificatorii militari au examinat mai multe opțiuni pentru o eventuală acțiune împotriva insulei, inclusiv un asalt aerian condus de Forțele Terestre, la care ar participa mii de militari americani și care ar urma să fie executat de Divizia 101 Aeropurtată, singura unitate pregătită pentru o astfel de misiune, au declarat mai mulți oficiali americani pentru CBS News.
Oficialii, care au discutat cu CBS News sub protecția anonimatului, întrucât este vorba despre chestiuni de securitate națională, au subliniat că aceste informări nu înseamnă că președintele Donald Trump sau Pentagonul au decis să desfășoare o operațiune.
Orice operațiune împotriva Cubei ar pune Pentagonul în fața unei probleme importante, deoarece o mare parte din atenția armatei americane și unele dintre cele mai valoroase capacități ofensive ale sale sunt deja implicate în alte regiuni.
Secretarul de stat Marco Rubio a subliniat că SUA preferă o soluție diplomatică pentru tranziția către un nou guvern, condus de tehnocrați și dispus să adopte reforme economice. Procesul a stagnat însă, în pofida intensificării presiunilor financiare asupra armatei cubaneze și a conglomeratului său GAESA, vastul holding controlat de armată, pe care Statele Unite îl descriu drept un fond fiduciar în valoare de 18 miliarde de dolari.
Într-o declarație din 11 iulie, Rubio a afirmat că, până în prezent, regimul și „elitele sale corupte” continuă să refuze reformele, preferând să își „perpetueze controlul total” și atașamentul față de o „ideologie marxistă falimentară din punct de vedere moral”.
Departamentul de Stat a anunțat că a înăsprit și presiunea financiară asupra entităților de stat cubaneze care „direcționează venituri către regim și forțele paramilitare” implicate în reprimarea poporului cubanez, inclusiv către brigăzile de intervenție rapidă.
Planuri preliminare pentru o eventuală operațiune în Cuba
La sfârșitul lunii trecute, armata americană a organizat o ședință privind conceptul de operațiuni, în cadrul căreia au fost discutate variante preliminare de planificare militară pentru anumite misiuni care ar putea fi executate, au declarat oficialii. Astfel de informări sunt elaborate în mod obișnuit de Departamentul Apărării și de comandamentele militare pentru diferite scenarii posibile. Ele analizează obiectivele misiunii, numărul necesar de militari, succesiunea evenimentelor, aspectele logistice și riscurile asociate.
Pentagonul a transferat în Orientul Mijlociu aeronave, mijloace de informații și alte resurse din diferite regiuni ale lumii, pentru a susține operațiunile împotriva Iranului. Oficialii care au discutat cu CBS News au afirmat că o reorientare către Cuba este puțin probabilă în acest moment, având în vedere reluarea, săptămâna trecută, a operațiunilor militare împotriva Iranului.
În culise, războiul cu Iranul a scos la iveală unele tensiuni între președintele Trump și Pete Hegseth, veteran al Forțelor Terestre și fost prezentator Fox News, potrivit unor surse care cunosc situația.
Deși Trump l-a lăudat uneori pe Hegseth și a apreciat diferite operațiuni militare desfășurate în timpul celui de-al doilea mandat al său, președintele și-a exprimat în privat nemulțumirea față de evoluția Operațiunii „Epic Fury”. Trump consideră că administrația a ratat, la începutul acestui an, o ocazie de a evita prelungirea conflictului, atunci când a respins o propunere iraniană privind limitarea programului nuclear al Teheranului, au declarat oficialii.
Doi oficiali americani au declarat pentru CBS News că Hegseth a susținut o abordare mai dură față de Iran, în pofida rezervelor exprimate de generalul Dan Caine, șeful Statului Major Întrunit. Nemulțumirea președintelui a crescut pe măsură ce această campanie militară a devenit mai îndelungată și mai complicată decât se anticipase inițial, când războiul a început, în februarie.
Pe parcursul războiului împotriva Iranului, condus de SUA și Israel, Trump s-a arătat iritat atât de Hegseth, cât și de Caine atunci când aceștia au atras atenția asupra limitelor operațiunilor militare.
Unii oficiali din Departamentul Apărării și din echipa interinstituțională și-au exprimat nemulțumirea și față de amiralul Brad Cooper, comandantul Comandamentului Central al SUA. Aceștia consideră că oficialul a exagerat în privința rezultatelor pe care armata americană le-ar putea obține împotriva Iranului, potrivit uneia dintre surse.
Anna Kelly, purtătoare de cuvânt a Casei Albe, a afirmat că președintele „a fost extraordinar de mândru” de modul în care Hegseth și Cooper au condus Operațiunea „Epic Fury”, despre care a spus că „a distrus complet rachetele balistice, instalațiile de producție, forțele navale, apărarea aeriană și multe altele ale Iranului”.
Ea a adăugat că recentele atacuri americane asupra Iranului demonstrează că SUA „pot ataca oriunde și oricând, iar Iranul nu poate face nimic în această privință”.
Secretarul de presă interimar al Pentagonului, Joel Valdez, a declarat: „Nu comentăm operațiuni militare ipotetice”. El a adăugat că instituția nu va comenta nici conversațiile private dintre Hegseth și Trump.
Avertismentul Pentagonului după informațiile privind dronele de atac ale Cubei
CBS News a relatat anterior că statul cubanez a achiziționat drone de atac a căror origine nu este cunoscută. În timpul unei vizite efectuate pe 10 iunie la baza navală americană din Golful Guantanamo, Hegseth a recunoscut indirect posibilitatea existenței unei amenințări la adresa instalației.
„Ar fi neînțelept ca guvernul Cubei să încerce să procure sau să obțină acces la tipuri de armament capabile să atingă această bază sau teritoriul american. Ar provoca o confruntare pe care nu numai că nu și-o doresc, dar căreia nici nu i-ar putea face față”, a avertizat el.
Citește și: SUA verifică dacă Iranul depozitează drone în Cuba. Donald Trump: „Dacă le au, ne vom ocupa de asta”
Cuba și Statele Unite au o dispută îndelungată în privința acestei baze. După Revoluția cubaneză din 1959, Fidel Castro a refuzat să încaseze cecurile trimise pentru plata chiriei, susținând că acordul semnat în 1903 nu este valabil.
Hegseth a recunoscut că SUA îi prezintă lui Trump opțiuni militare, dar a vorbit și despre posibilitatea unei relații mai pașnice, afirmând că Statele Unite speră să devină în curând „un prieten al conducerii guvernului Cubei”.
CBS News a relatat în luna mai că oficialii americani din serviciile de informații evaluau modul în care Cuba ar răspunde unei eventuale acțiuni militare a SUA, în timp ce administrația Trump acuza Havana că își consolidează legăturile cu Rusia, China și Iranul.
Evaluarea anuală a amenințărilor, publicată în 2026 de comunitatea americană de informații, descrie în mare parte Cuba drept un mediu favorabil unor rivali geopolitici mai puternici, nu ca pe o amenințare strategică independentă.
Este de remarcat că evaluarea din martie nu menționează că statul cubanez ar deține capacități militare care să amenințe în mod semnificativ Statele Unite și nici nu descrie Havana drept un factor independent de instabilitate.
În luna mai, directorul CIA, John Ratcliffe, a călătorit la Havana pentru o întâlnire rară cu oficiali cubanezi de rang înalt. În timpul vizitei, acesta le-a transmis că SUA sunt pregătite să extindă cooperarea economică și în domeniul securității cu Cuba dacă Havana „face schimbări fundamentale”.
Ratcliffe a fost însă însoțit și de unul dintre agenții implicați în misiunea americană desfășurată în ianuarie pentru capturarea fostului lider venezuelean Nicolás Maduro. Directorul CIA a ținut să îl prezinte oficialilor cubanezi pe comandantul paramilitar drept omul care le ucisese compatrioții în Venezuela, au declarat pentru CBS News mai multe persoane care cunosc detaliile vizitei.
La câteva zile după această deplasare, Departamentul Justiției l-a pus sub acuzare pe fostul lider cubanez Raúl Castro, în vârstă de 95 de ani, precum și alte cinci persoane, pentru fapte legate de doborârea, în 1996, a două avioane americane.
Punerea sub acuzare a alimentat speculațiile că Raúl Castro ar putea fi arestat într-o operațiune similară celei prin care a fost capturat Maduro. Mai multe surse au declarat pentru CBS News că opțiunea preferată ar fi ca familia Castro să părăsească insula din proprie inițiativă și au făcut trimitere la întâlnirile administrației Trump cu Raulito, strănepotul lui Castro.
Confruntarea administrației americane cu regimul de la Havana nu a apărut peste noapte. În ultimele 18 luni, Casa Albă a eliminat treptat măsurile limitate de apropiere adoptate în timpul foștilor președinți Joe Biden și Barack Obama și le-a înlocuit cu o campanie de presiuni economice, diplomatice și juridice.
Această campanie a izolat Havana și a privat aparatul cubanez de securitate de o parte dintre venituri, în încercarea de a forța o schimbare politică.
Cum a intensificat Trump presiunile asupra regimului de la Havana
La câteva ore după revenirea la putere, în ianuarie 2025, Trump a anulat una dintre ultimele decizii de politică externă ale lui Biden și a inclus din nou Cuba pe lista statelor care sponsorizează terorismul.
Măsura a restricționat din nou accesul Cubei la finanțarea internațională și a marcat revenirea la strategia de „presiune maximă” aplicată în timpul primului mandat al lui Trump.
Administrația Trump a extins această abordare atunci când Rubio a reintrodus restricțiile privind tranzacțiile comerciale cu conglomeratul GAESA, controlat de armata cubaneză. El a susținut că forțele armate, nu sectorul privat din Cuba, controlează o mare parte a economiei în valută a insulei.
Câteva săptămâni mai târziu, Departamentul de Stat a extins restricțiile privind acordarea vizelor în cazul misiunilor medicale cubaneze din străinătate. Washingtonul a acuzat Havana că exploatează medici și asistenți medicali printr-un sistem de stat de export al forței de muncă, despre care oficialii cubanezi susțin că este voluntar.
Ministrul adjunct de Externe Carlos Fernández de Cossío a declarat pentru Associated Press, în luna iunie, că administrația Trump încearcă să discrediteze miile de medici cubanezi care lucrează în întreaga lume și, în același timp, să priveze țara de o sursă esențială de venituri.
În pofida tensiunilor tot mai mari, cooperarea limitată a continuat, inclusiv prin acceptarea de către Cuba a zborurilor americane de deportare, în baza acordurilor existente în domeniul migrației.
Până la jumătatea anului 2025, administrația Trump și-a oficializat abordarea printr-un nou memorandum prezidențial privind securitatea națională. Documentul a extins restricțiile referitoare la călătorii, transferurile de bani și tranzacțiile financiare și a înăsprit aplicarea embargoului.
Campania a fost intensificată la începutul acestui an, când Trump a declarat că statul cubanez reprezintă o „amenințare neobișnuită și extraordinară” și a extins sancțiunile asupra guvernelor și companiilor străine care furnizează petrol insulei.
Alte măsuri au inclus sancțiuni împotriva unor oficiali cubanezi de rang înalt și penalități care i-au vizat pe președintele Cubei, Miguel Díaz-Canel, și pe alți lideri importanți.
Aceste măsuri au coincis cu agravarea crizei economice din Cuba, marcată de penurie de combustibil, pene de curent și proteste. Oficialii cubanezi au pus situația pe seama sancțiunilor americane, în timp ce administrația Trump a indicat drept cauză gestionarea defectuoasă a țării.
Editor : Ș.A.