„Momentul Omsk”. De unde a venit curajul preşedintelui Kazahstanului de a-i spune lui Putin să încheie războiul din Ucraina

Apelul preşedintelui Kazahstanului adresat lui Vladimir Putin, de a pune capăt războiului din Ucraina odată pentru totdeauna, s-a răspândit ca un foc în paie, venind exact în momentul în care liderul ucrainean Volodimir Zelenski se află în vizită în Statele Unite, relatează marţi EFE, potrivit Agerpres.

Până acum, nimeni nu a îndrăznit să îi ţină prelegeri preşedintelui rus Vladimir Putin în persoană şi să sublinieze că nimeni nu înţelege „originea conflictului”, nici măcar vecinii Rusiei, care contestă argumentele istorice ale Moscovei.

„Poate că a venit momentul să îngheţăm conflictul”, i-a spus direct Kasîm-Jomart Tokaiev – diplomat de carieră – lui Putin în timpul întâlnirii desfăşurate la sfârşitul săptămânii trecute în oraşul siberian Omsk.

În realitate, Tokaiev – care discutase telefonic cu preşedintele american Donald Trump cu două săptămâni înainte – nu oferea doar „opinia sa modestă”, aşa cum a susţinut.

„Nu voi ascunde faptul că primesc multe semnale, despre care v-am informat deja telefonic – din Europa şi Statele Unite cu privire la cursul conflictului dintre Ucraina şi Rusia”, i-a transmis preşedintele kazah liderului rus.

Potrivit analiştilor, Tokaiev i-a comunicat preşedintelui Putin nu doar propria nelinişte, ci şi pe cea a marilor puteri. Iar interesele occidentale şi chineze faţă de vastele resurse naturale ale Kazahstanului sunt semnificative.

„Ştiţi că, din punctul meu de vedere (…) acesta este un conflict între state. Nu este vorba de un război civil. Întotdeauna am respectat poporul ucrainean, cultura şi limba sa”, a adăugat el.

Stabilitatea pieţei energetice, afectată

Dronele pun în pericol stabilitatea pieţei energetice, afectată de numeroase probleme încă de la declanşarea conflictului în care este implicat Iranul şi de blocarea strâmtorii Ormuz.

Suspendarea pompării ţiţeiului prin conducta caspică spre portul rusesc Novorossiisk (de la Marea Neagră) şi transportul său ulterior către pieţele occidentale reprezintă o problemă majoră.

Mai exact, compania americană Chevron este un acţionar important în cadrul Caspian Pipeline Consortium (CPC) – deţinând o participaţie de 15% – care transportă 80% din exporturile de petrol ale Kazahstanului.

Ţări precum Germania au devenit mai dependente ca niciodată de hidrocarburile kazahe, după sistarea importurilor de gaze şi petrol din Rusia. La rândul său, Spania importă anual peste două milioane de tone de ţiţei din Kazahstan.

„Având în vedere că Tokaiev poartă discuţii telefonice periodice cu Trump, se întâlneşte cu lideri europeni şi tocmai s-a întors din China, este evident că un război de o asemenea amploare pe continent nu poate fi evitat. Mai ales când aceste cancelarii sunt la curent cu relaţia de încredere dintre liderii rus şi kazah”, a comentat pentru EFE politologul Talgat Kaliev.

Atacurile recente cu drone asupra instalaţiilor CPC şi a petrolierelor ancorate la terminalul portuar Novorossiisk au plasat Kazahstanul într-o situaţie extrem de precară. Numai anul trecut, pierderile suferite de companii din cauza acestor atacuri s-au ridicat la peste trei miliarde de dolari.

Principalul motor economic al Asiei Centrale nu dispune de facilităţi de stocare subterană pentru rezervele sale strategice, ceea ce îl face dependent de stabilitatea aprovizionării şi de exportul lor prin Marea Neagră.

„Nu este doar opinia preşedintelui”

Kazahstanul a fost nevoit să reducă cu peste 20% extracţiile de petrol, ceea ce a generat pierderi zilnice de aproape 32 de milioane de dolari, potrivit expertului Olzhas Baidildinov.

În cazul zăcământului Tengiz, scăderea a depăşit 50%, volumul coborând de la 925.000 de barili pe zi la 406.000.

Toate acestea au un impact direct asupra bugetului şi a economiei naţionale, care îşi asigură 25% din venituri din sectorul petrolier. Autorităţile se tem că această situaţie ar putea duce la reducerea programelor sociale, la creşterea costului vieţii şi, implicit, la amplificarea tensiunilor sociale.

Guvernul kazah are motive legitime de îngrijorare cu privire la o posibilă destabilizare având în vedere că – chiar înainte de război, în ianuarie 2022 – a fost necesară desfăşurarea de trupe ruseşti în ţară pentru a reprima tulburări civile violente.

Din acest motiv, Tokaiev – un lider care este de obicei foarte precaut în declaraţiile sale – a profitat de momentul potrivit pentru a-şi face vocea auzită.

„Omsk a fost acel moment”, a declarat jurnalistul Bigeldi Gabdulin pentru EFE.

„Nu este doar opinia preşedintelui. Aceasta este poziţia oficială a Kazahstanului (…). Orice război se termină mai devreme sau mai târziu prin negocieri. Şi cu cât încep mai repede discuţiile, cu atât preţul păcii va fi mai mic”, a subliniat acesta.

Editor : B.P.

source

Lasă un comentariu

error: Content is protected !!