Cele 11 programe finanţate prin a doua Contribuţie Elveţiană, în valoare totală de aproximativ 221,5 milioane franci elveţieni (peste 1,2 miliarde de lei), sunt acum în implementare, anunţă Ministerul Finanţelor. Primele cereri de rambursare, însumând peste 4,5 milioane de lei, au fost depuse, iar alte cereri se află în proces de certificare. Cele mai mari decontări sunt estimate pentru perioada 2027-2028.
Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a participat, miercuri, la reuniunea anuală a Programului de cooperare elveţiano-român, discuţiile vizând stadiul celor 11 programe finanţate prin Contribuţia Elveţiană, primele plăţi, economiile care pot fi refolosite şi direcţiile viitoare ale parteneriatului dintre România şi Elveţia.
Programele finanţate acoperă domenii cu impact direct: sănătate, educaţie duală, cercetare, siguranţă publică, justiţie, eficienţă energetică, dezvoltare regională, incluziune socială şi sprijin pentru IMM-uri, potrivit News.ro.
Potrivit Ministerului Finanţelor, toate programele se află în implementare, acestea vizând atât beneficiari de la nivel central (instituţii din domeniul justiţiei şi siguranţei publice, educaţiei duale, sănătăţii, institute de cercetare, Metrorex S.A.), cât şi beneficiari de la nivel local (UAT-uri, centre de sănătate mintală pediatrice, şcoli), IMM-uri, ONG-uri.
„România are astăzi o dublă responsabilitate: să continue corecţia fiscală şi, în acelaşi timp, să accelereze investiţiile care produc dezvoltare. De aceea, parteneriatele stabile, precum cel cu Elveţia, sunt foarte importante. Parteneriatul cu Elveţia înseamnă proiecte care trebuie să se vadă concret: competenţe mai bune prin educaţie duală, sprijin pentru IMM-uri, servicii publice mai bune, investiţii în eficienţă energetică şi soluţii pentru comunităţi vulnerabile. Toate cele 11 programe sunt acum în implementare, iar prioritatea noastră este să folosim fiecare resursă disponibilă cu seriozitate, transparenţă şi impact real pentru beneficiari. Într-o perioadă în care România trebuie să îşi consolideze credibilitatea economică şi să avanseze în procesul de aderare la OCDE, astfel de programe contează nu doar prin prisma finanţării, ci şi prin standardele de lucru, predictibilitate şi responsabilitate financiară pe care le aduc”, a declarat Nazare.
Primele rambursări depuse acoperă, în această etapă, în principal costuri de management. Cererile consistente pentru activităţile de fond sunt aşteptate din a doua parte a anului 2026, iar vârful plăţilor este estimat pentru 2027 şi 2028.
Conform ministerului, în cadrul reuniunii au fost discutate şi dificultăţile apărute în implementare, inclusiv întârzieri generate de proceduri de achiziţii sau contestaţii. Ministerul Finanţelor susţine o abordare pragmatică: proiectele care au blocaje temporare trebuie sprijinite să avanseze, nu penalizate automat prin tăieri sau modificări majore de buget.
România şi Elveţia au discutat şi despre viitorul cooperării bilaterale, în contextul dezbaterilor din Elveţia privind un mecanism mai stabil de sprijin pentru coeziunea europeană. Partea română susţine un cadru predictibil, care să permită planificarea proiectelor pe termen lung şi extinderea apelurilor competitive pentru selectarea beneficiarilor şi partenerilor, a arătat sursa citată.
O direcţie importantă pentru următoarea etapă este deschiderea unor competiţii mai largi de proiecte. Aceasta ar permite atragerea unui număr mai mare de beneficiari, mai multă inovaţie şi parteneriate mai diverse între instituţii româneşti, organizaţii elveţiene şi actori internaţionali.
„Programul are şi o dimensiune economică importantă. Elveţia este un investitor relevant în România, în sectoare cu valoare adăugată ridicată, precum industria farmaceutică, construcţiile, sectorul bancar. Cooperarea poate susţine această prezenţă prin educaţie duală, finanţare pentru IMM-uri, tehnologii curate şi standarde corporative solide. Parteneriatul este relevant şi pentru obiectivul strategic al României de aderare la OCDE. Programele finanţate de Elveţia sprijină valori şi standarde asociate economiilor avansate: stabilitate, reformă, transparenţă, coeziune şi responsabilitate financiară”, au arătat reprezentanţii Ministerului Finanţelor.
La reuniune au participat reprezentanţi ai Agenţiei Elveţiene pentru Dezvoltare şi Cooperare, ai Secretariatului de Stat pentru Afaceri Economice, ai Biroului Contribuţiei Elveţiene, precum şi reprezentanţi ai instituţiilor române implicate în coordonarea, plata şi auditarea programului.
Editor : M.B.