Banca Europeană de Investiții este unul dintre cei mai mari finanțatori ai dezvoltării României. Proiectele pe care le finanţează sunt de la energie verde și infrastructură, până la sprijinul pentru firmele mici și PNRR. Marius Cara, şeful biroului grupului BEI de la Bucureşti, ne spune unde merg acești bani și cum poate România să profite mai bine de finanțarea disponibilă în anii care vin.
Cristina Cileacu: Marius Cara, șeful Biroului Grupului Băncii Europene de Investiții la București, bine ați venit la Pașaport diplomatic.
Marius Cara: Bine v-am găsit! Mulțumesc de invitație.
România pierde timp, nu bani
Cristina Cileacu: Domnule Cara, filmăm acest interviu într-o perioadă de turbulențe politice în România, o Românie a cărei economie are foarte mare nevoie de bani europeni și de dezvoltare, în egală măsură. Și vedem că toate acestea, puse una peste alta, duc la foarte multe întârzieri în ceea ce privește atragerea acestor fonduri, derularea proiectelor și așa mai departe. În calitate de reprezentant al Băncii Europene de Investiții, cum ați sfătui statul român să profite de aceste împrumuturi și să fie mai atent la felul în care ajunge să le obțină?
Marius Cara: Noi finanțăm în România proiecte complexe, proiecte care vizează infrastructura mare. Vorbim de autostrăzi, vorbim de căi ferate, dar și de infrastructură de spitale. Bunăoară, sunt proiecte cu o perioadă de gestație destul de lungă și sunt proiecte în care întârzierile sunt inerente. În afară de finanțare, noi aducem și o componentă de consultanță, prin care vrem să sprijinim promotorii proiectelor, în primul rând în faza de pregătire, ca să ne asigurăm că proiectul este viabil din toate punctele de vedere, dar și în faza de implementare, și în felul acesta să controlăm, pe cât posibil, acele eventuale întârzieri. Un exemplu foarte bun este cel al spitalelor regionale, cele trei, de la Craiova, Cluj și Iași, unde, pe lângă finanțare și pe lângă faptul că am acordat asistență încă de la studiul de fezabilitate, în prezent lucrăm cot la cot la implementarea acestor spitale. Și, când spun „implementare”, nu mă refer numai la clădirile propriu-zise, ci la toată strategia de integrare a spitalelor în diversele fluxuri, de pacienți, de personal medical, fluxuri financiare de la Casa de Asigurări și așa mai departe.
România este acționar BEI
Cristina Cileacu: Dar Banca Europeană de Investiții are, la rândul ei, niște obiective în ceea ce privește dezvoltarea statelor pe care le creditează. Cum se face acest echilibru între obiectivele pe care le are statul român și cele pe care le are banca? Și ce se întâmplă în momentul în care apar aceste întârzieri? Deci, să spunem că noi primim banii de la Banca Europeană de Investiții, dar, din diferite cause, nu știm cu precizie care, există întârzieri. Cine răspunde în acest caz?
Marius Cara: România, ca toate statele membre ale UE, este acționar la Banca Europeană de Investiții. Din punctul ăsta de vedere, interesele băncii sunt perfect aliniate cu interesele statelor membre, chiar dacă prioritățile nu sunt aceleași.
Cristina Cileacu: Dar la fiecare stat e diferit.
Marius Cara: Da, exact. În România, prioritățile încă sunt, în mare măsură, legate de coeziune, de integrare, de conectivitate. Deci vorbim de infrastructură, de independența energetică, care aduce după sine o independență economică, o autonomie economică. Toate aceste obiective le calibrăm în planificarea noastră anuală și le implementăm împreună cu statele membre. Banca Europeană de Investiții are opt priorități strategice, începând cu grija pentru climat și terminând cu aportul nostru la o mai bună integrare a piețelor de capital. Deci, între aceste două priorități majore, avem, evident, și priorități legate de social, de locuințe sociale, educație, energie. Le-am menționat mai devreme pentru că prioritățile BEI sunt și ele aliniate cu prioritățile Uniunii. Adică noi nu facem politică, noi implementăm politica Uniunii Europene. Deci căutăm să îi acompaniem pe toți promotorii de proiecte, și în România. Sectorul public este, într-adevăr, preponderent. Prin asistență financiară, în primul rând, și prin monitorizare, ne asigurăm că banii sunt trași la timp și că proiectele sunt executate așa cum au fost prevăzute.
Finanțarea care străpunge Carpații
Cristina Cileacu: …în termenul inițial. Și când acest lucru nu se întâmplă, pentru că știm foarte bine, am văzut cu toții, cei care trăim în România: în momentul în care începe un șantier, nu mai știe nimeni când se termină, deși de multe ori există o dată trecută acolo, pe o pancartă, undeva. Și avem și exemple de proiecte finanțate de BEI, și nu numai de BEI, care nu s-au terminat la timp. În acest caz, cine răspunde, dacă răspunde cineva?
Marius Cara: Există, evident, tot felul de întârzieri, întârzieri care pornesc înainte să se dea drumul construcției propriu-zise. Deci vorbim de procesul de achiziții publice, care are întotdeauna…
Cristina Cileacu: …etape.
Marius Cara: …şi riscul de a fi contestat. Și asta vedem la mai toate proiectele pe care le finanțăm. Dar sunt proiecte cum ar fi, de exemplu, spitalul de la Craiova, care este în termen. Noi încercăm să prevenim aceste întârzieri prin întărirea capacității administrative, prin întărirea capacității de implementare a autorităților de management. Dezvoltarea acestei capacități este inegală, ce-i drept, de la un sector la altul. Sunt sectoare cum ar fi transporturile rutiere, unde, după mulți ani în care nu am văzut proiecte concrete, sau erau puține, nu erau proiecte, acum vedem că sectorul și-a dat drumul. Vedem kilometru după kilometru de autostradă dați în folosință, executați cu un grad din ce în ce mai mare de complexitate. Vă dau un exemplu: Autostrada A1, partea care traversează Carpații, care beneficiază din partea noastră de un împrumut de un miliard. Va fi prima străpungere, deci primul tunel la nivel de autostradă prin munți. Deci avem tuneluri feroviare, dar tunel la nivel de autostradă prin munți nu avem. Deci va fi o premieră. Am vizitat șantierul și este impresionant. Sunt mai multe tronsoane care vor fi și ele date în folosință, în termenul prevăzut.
Cristina Cileacu: Ne dați vești bune?
BEI întărește administrația locală
Marius Cara: De asta v-am spus că există diferențe și între autoritățile locale: de la o primărie la alta sau între județe există decalaje. Există practici pe care încercăm să le…
Cristina Cileacu: …gestionați. Iar când spuneți aceasta, vă referiți la această întărire a administrației publice locale, desigur, cum anume ajutați, ca să înțeleagă cei care se uită la noi?
Marius Cara: Dacă vorbim de autoritățile locale, avem o componentă de consultanță. Să luăm un caz concret: Ploieștiul. Ploieștiul, sau Prahova, face parte din acele șase județe care sunt afectate de mecanismul de tranziție justă. La Ploiești sprijinim un proiect de modernizare a transportului urban. Este primul împrumut pe care l-au luat de la Banca Europeană de Investiții. De cele mai multe ori, primul pas este cel mai greu; primul proiect pe care îl realizăm împreună cu un promotor este cel mai dificil. Tocmai din această cauză am acordat Primăriei Ploiești o asistență financiară care a acoperit chiar partea de modelare financiară și partea de bugetare, pentru a le permite să aibă o vizibilitate clară asupra fluxurilor financiare din anii următori, ceea ce, evident, ne ajută și pe noi, pentru că ne dă garanția returnării împrumuturilor. Iar această consultanță, care, mă rog, s-a întins pe o perioadă de câteva luni, lasă ceva în urmă.
Pariul energiei verzi
Cristina Cileacu: Adică funcționarii de acolo, practic, știu de acum cum anume să facă, să replice un buget pe viitor. Pentru că ați menționat faptul că printre obiectivele Băncii Europene de Investiții este și cel legat de energie și de această tranziție verde, pe care știm că Uniunea Europeană continuă să o facă. Cum anume ajută Banca Europeană de Investiții comunitățile care își bazau traiul pe cărbune, să spunem, sau pe alte resurse care, într-un viitor, pentru că momentan încă mai sunt folosite, dar într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat, nu se vor mai baza pe aceste resurse?
Marius Cara: În primul rând, aș vrea să punctez puțin pariul verde pe care Uniunea Europeană în continuare îl ține, legat de energie. Dacă ne întoarcem puțin la anul în care a izbucnit războiul în Ucraina și la anul în care am realizat cu toții ceea ce înseamnă dependența de o sursă de energie fosilă furnizată de un stat ostil, ne dăm seama atunci că, de fapt, investiția în energie regenerabilă este în măsură să asigure autonomia, independența Europei și a României, evident, față de surse mai puțin sigure de energie; iar energia în sine va fi un pariu pentru viitor. România este una dintre țările din regiune care sunt poziționate foarte bine, pentru că avem un mix complet de energie în UE, inclusiv nuclear. E adevărat că înlocuirea capacităților pe cărbune este dureroasă sau vine cu niște costuri, dar și aici noi venim cu programe. Avem chiar, în Valea Jiului, un program de asistență prin JASPERS, în care ajutăm comunitatea locală să genereze investiții care înlocuiesc, să zicem, capacitatea pierdută, adică transport modal, energie regenerabilă. Un program complex, care vizează și ocuparea forței de muncă ce rămâne disponibilizată, fără serviciu. Deci sunt programe adaptate. Încă o dată, nu e vorba numai de finanțare; de multe ori, nu finanțarea este problema, ci implementarea.
Bani pentru zonele uitate
Cristina Cileacu: Și, apropo de implementare, pentru că vorbim despre aceste comunități și ați dat exemplul Văii Jiului. Dacă ne deplasăm prin România, vedem că există în continuare o diferență foarte mare între viața pe care o au oamenii din orașele mari și viața pe care o au oamenii din zone precum Valea Jiului sau, chiar mai rău, din zonele rurale. Nu în toate, dar în multe dintre ele, inclusiv în proximitatea Bucureștiului. Aceste comunități trebuie, la rândul lor, să fie aduse în Europa din punctul acesta de vedere, al transportului în comun, al digitalizării, al accesului la apă potabilă, să spunem. Deci sunt necesități, sunt drepturi pe care fiecare dintre acești cetățeni le are. Cum interveniți aici, în sprijinul lor? Pentru că, cum spuneați, banii există, dar implementarea lasă de dorit și sunt deja ani de zile de când această implementare lasă de dorit.
Marius Cara: Dacă este să ne referim la sectorul apei, aici lucrăm împreună cu Banca de Investiții și Dezvoltare, cea mai tânără bancă promoțională din Europa, pe care am ajutat-o să își formuleze strategia de investiții și cu care, în prezent, avem un program de asistență tehnică, tocmai pentru a o ajuta să înțeleagă care sunt problemele din sector, care este peisajul operatorilor de apă și cum să ajungă cu finanțare la…
Cristina Cileacu: …nivelul localităților care au nevoie, da.
Marius Cara: Aici vor fi programe în care trebuie ca mai multe instituții să își unească forțele. Este, dacă vreți, unul dintre exemplele mai complexe de proiecte pe care le pregătim, iar Banca de Investiții și Dezvoltare va fi un partener important pentru noi. De altfel, tot BID are un program pentru aceste zone defavorizate, din zonele de tranziție justă, în care caută să vină cu instrumente financiare prin care să stimuleze companiile din acele zone care sunt active în inovare, în, dacă vreți, direcții strategice pentru Europa, inclusiv energie regenerabilă și așa mai departe. Și aici noi îi ajutăm să evalueze acele proiecte, să facă screeningul acelor potențiali beneficiari. Deci există parteneriate la mai multe niveluri, nu numai cu autoritățile locale, ci și cu BID, pe care îl vedem ca pe un instrument foarte important de transmitere în economie a investițiilor strategice pentru stat.
Proiectele europene rezistă politicii
Cristina Cileacu: Am început discuția noastră spunând că traversăm o perioadă de turbulențe politice în România, în Europa, am putea spune. Aș vrea să vă întreb, din punctul de vedere al acestor fluxuri de credite pe care Banca Europeană de Investiții le acordă statului român pentru toate aceste proiecte strategice, de infrastructură mare, să spunem: simțiți că există o strategie a statului român care poate fi continuată, indiferent de ce se întâmplă pe scena politică?
Marius Cara: De multe ori, strategia este integrată sau coordonată la nivel european. Dacă vorbim de coridoarele de transport, dacă vorbim de energie, sunt programe în care România este parte. Finanțările pe care le acordăm, tot așa, nu le acordăm numai în România. Deci noi vedem proiecte similare în toate celelalte state.
Cristina Cileacu: Dar aveți privirea din elicopter, să spunem, de sus.
Marius Cara: Și putem transfera lecțiile învățate și know-how-ul de la un proiect la altul. Iar aceste proiecte sunt proiecte a căror implementare ia mult timp. De cele mai multe ori, ele transcend ciclul electoral sau turbulențele de moment. Prin prezența noastră, cred că rolul Băncii Europene de Investiții este și acela de a asigura o anumită stabilitate, o permanență, o, dacă vreți, sursă sigură de finanțare.
Cristina Cileacu: Deci să înțelegem că proiectele nu sunt afectate de tulburările politice pe care le resimțim cu toții.
Marius Cara: Nu, pentru că proiectele nu sunt implementate de politicieni. Proiectele, odată ce au, cum să zic, pornirea de la strategia țării până la implementare, sunt duse mai departe de noi, care lucrăm cu experți tehnici și cu promotorii, care sunt companii ce au interesul să ducă la bun sfârșit proiectul.
România vrea tren de mare viteză
Cristina Cileacu: Din perspectiva din care vă uitați la statul român, ce anume lipsește, dacă este să ne raportăm la proiectele pe care le are deja Uniunea Europeană și la care noi abia lucrăm sau pe care încă nu le-am început?
Marius Cara: Un sector foarte important și care se mișcă relativ mai greu este sectorul căilor ferate. Aici, sectorul în sine a fost subfinanțat multă vreme, dar acum finanțarea a ajuns la el. Deci noi am cofinanțat, cu fonduri din PNRR, două tronsoane de cale ferată: Cluj–Episcopia Bihor și Caransebeș–Arad, cu câte 300 de milioane fiecare. Sunt proiecte mai complexe. Ne uităm, în prezent, la tronsonul Brașov–Sighișoara. Sunt proiecte mai complexe pentru că au calea ferată propriu-zisă, au alimentarea, au stațiile de călători, terasamentul și așa mai departe, deci mai multe componente, dacă vreți. Și aici, îmbunătățirea guvernanței probabil că va duce la un ritm mai accelerat de implementare. Noi lucrăm și pe partea aceasta și avem în continuare acest program cu Transporturile, unde ne-am uitat inclusiv la un studiu de prefezabilitate pentru trenul de mare viteză. Deci sunt prevăzuți, în strategia pe termen lung, toți acești pași. Trebuie să ajungem din urmă…
Cristina Cileacu: …Vestul Europei, practic.
Marius Cara: …și să mărim un pic viteza medie de circulație a trenurilor, care în prezent e destul de scăzută.
Cristina Cileacu: Din păcate, da. Să sperăm că așa va fi și că, cu ajutorul Băncii Europene de Investiții, aceste proiecte chiar vor deveni realitate, dacă se poate, mai curând, nu mai târziu. Domnule Marius Cara, vă mulțumesc foarte mult pentru această discuție.
Marius Cara: Și eu vă mulțumesc.