Inteligenţa artificială schimbă nu doar sarcinile de serviciu, ci şi relaţiile dintre colegi, generând suspiciune, frustrare şi conflicte în tot mai multe companii. Angajaţii se plâng de texte slabe generate automat, de colegi care trimit întrebările către chatboţi şi de sisteme AI care ajung să filtreze inclusiv comunicări importante.
Un exemplu relatat de CNBC este cel al unei directoare de proiect din Chicago, care a lucrat cu un expert în AI care şi-a lăsat agenţii inteligenţi să îi gestioneze e-mailurile. Sistemele au început însă să blocheze mesaje importante, provocând întârzieri în proiect, iar echipa nu a mai reuşit ulterior să îl contacteze direct pe expert, relatează News.ro.
Situaţii de acest tip apar într-un context în care utilizarea AI s-a extins rapid, dar regulile interne nu au ţinut pasul. Aproximativ jumătate dintre angajaţi spun că folosesc AI cel puţin o dată pe săptămână, însă 84% afirmă că au învăţat singuri să utilizeze aceste instrumente, iar 55% spun că organizaţia lor nu are o politică oficială privind AI, potrivit unui sondaj CNBC şi SurveyMonkey realizat pe 1.686 de angajaţi.
Această lipsă de reguli produce şi neîncredere între colegi. Unii angajaţi se simt nedreptăţiţi atunci când munca lor este presupusă automat ca fiind generată de ChatGPT sau Claude, chiar dacă a fost realizată fără ajutorul AI.
Un experiment Atlassian realizat pe 1.000 de angajaţi americani a arătat că persoanele care recunosc că folosesc AI la serviciu pot fi percepute drept mai leneşe şi mai puţin potrivite pentru proiecte importante.
O nouă sursă de frustrare
O altă problemă este aşa-numitul „workslop”, sau „munca de umplutură” – conţinut generat de AI care arată bine la prima vedere, dar este superficial, greşit sau lipsit de substanţă şi trebuie refăcut de alţi colegi.
Aproximativ 40% dintre angajaţii americani care lucrează la birou au declarat că au primit astfel de materiale, potrivit unei cercetări BetterUp şi Stanford Social Media Lab. Corectarea lor poate consuma ore suplimentare de muncă şi poate genera pierderi semnificative de productivitate.
Kim Bode, fondatoarea unei companii de comunicare din Michigan, spune că a pierdut 10.000 de dolari după ce a angajat un colaborator extern şi a fost nevoită să rescrie întregul conţinut primit, pe care l-a considerat evident generat de AI.
Problema nu este doar calitatea. Angajaţii ajung să se întrebe dacă persoanele care trimit astfel de materiale nu îşi dau seama că sunt slabe sau pur şi simplu transferă munca de corectare către colegi.
Aproximativ unul din cinci angajaţi spune că AI îi face să se simtă mai puţin siguri în privinţa locului de muncă, iar unul din trei este mai pesimist în legătură cu piaţa muncii din cauza tehnologiei.
În acelaşi timp, companiile cer angajaţilor să facă „mai mult cu mai puţin” şi prezintă AI drept soluţia pentru creşterea productivităţii. Rezultatele nu sunt însă întotdeauna cele aşteptate.
Un raport Gartner din mai a arătat că firmele care au concediat angajaţi pentru a muta bani către investiţii în AI nu au obţinut randamentele aşteptate. O analiză MIT din 2025 a constatat că 95% dintre organizaţiile analizate nu au obţinut rezultate financiare din investiţiile lor în AI generativă.
Presiunea de a utiliza tehnologia poate duce şi la folosirea ei doar de dragul de a o folosi. Victor Riparbelli, CEO al platformei AI Synthesia, spune că şi-a criticat propriii angajaţi pentru documente excesiv de elaborate, generate cu AI, care conţineau multe formulări şi puţină substanţă.
AI începe să înlocuiască şi interacţiunea dintre colegi
Aproximativ unul din patru angajaţi care utilizează AI spune că a îndrumat un coleg să întrebe mai întâi un chatbot înainte de a veni la el cu o problemă.
Deşi intenţia este adesea economisirea timpului, specialiştii avertizează că practica poate fi percepută drept lipsă de interes sau chiar insultă, deoarece angajaţii cer adesea ajutorul unui coleg tocmai pentru experienţa şi judecata acestuia.
Cercetări realizate de BetterUp Labs, Stanford Social Media Lab şi Saïd Business School de la Oxford arată că atunci când managerii folosesc AI în locul unor conversaţii personale despre dezvoltare profesională sau mentorat, dorinţa angajaţilor de a pleca din companie creşte cu 29%, burnout-ul cu 26%, iar coordonarea echipelor scade cu 12%.
Problemele apar inclusiv din utilizarea instrumentelor automate în şedinţe. O firmă de arhitectură din Washington a descoperit că Microsoft Copilot adăuga automat un instrument de transcriere la întâlniri şi trimitea apoi transcripturile tuturor participanţilor, inclusiv atunci când conversaţiile ajungeau la subiecte sensibile sau evaluări ale muncii unor colegi.
Compania a introdus ulterior regula ca astfel de sisteme să nu fie folosite fără acordul tuturor participanţilor.
Angajaţii sunt împărţiţi în privinţa efectului AI asupra culturii organizaţionale. Aproximativ 25% dintre cei care lucrează în organizaţii care au adoptat AI spun că aceasta s-a deteriorat, iar 24% consideră că s-a îmbunătăţit, potrivit unui sondaj Gallup.
Specialiştii citaţi de CNBC consideră că AI nu creează neapărat probleme complet noi, ci amplifică dificultăţi deja existente la locul de muncă: comunicare slabă, manageri neatenţi, muncă de slabă calitate şi judecată deficitară.
Editor : M.B.