Premierul Ilie Bolojan a declarat, joi, în conferința de presă susținută la Palatul Victoria, că săptămâna viitoare va fi una importantă pentru adoptarea reformelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit acestuia, cinci dintre cele șase proiecte legislative importante pot fi dezbătute și aprobate, în timp ce Legea salarizării, unul dintre jaloanele-cheie din PNRR, are nevoie de noi discuții și este puțin probabil să ajungă la votul final în Parlament săptămâna viitoare.
Bolojan: Două treimi dintre salarii vor crește, iar o treime va stagna temporar
ACTUALIZARE 18.30 Premierul Ilie Bolojan a declarat că proiectul noii Legi a salarizării urmărește reducerea dezechilibrelor dintre instituțiile publice, fără diminuarea veniturilor existente.
„Avem ministere care astăzi au un nivel de salarizare dublu față de alte ministere. Prin acest proiect nu va scădea niciun venit”, a declarat premierul.
Potrivit acestuia, noul sistem prevede majorări pentru cea mai mare parte a angajaților din sectorul public.
„La final, vor crește două treimi din salarii, iar o treime din salarii ar urma să stagneze până când cei care beneficiază de salarii mărite vor fi ajunși din urmă de către cele două treimi”, a spus Ilie Bolojan.
Premierul a explicat că proiectul a fost construit pornind de la limitele pe care le permite situația economică a României și a prezentat estimările privind cheltuielile de personal.
„Am ajuns cu acest proiect pornind de la o realitate economică. Anul acesta avem o sumă estimată, un plafon de cheltuieli de personal, pentru salariile angajaților din sectorul public, de 166 de miliarde de lei, adică 8,1% din PIB, iar anul viitor prevederea bugetară era de 7,9% din PIB, ceea ce reprezintă aproximativ 174 de miliarde de lei”, a declarat premierul.
Ilie Bolojan a precizat că nivelul cheltuielilor a fost discutat și cu reprezentanții Comisiei Europene.
„PNRR este un instrument de dezvoltare a României”
ACTUALIZARE 18.23 Premierul Ilie Bolojan a subliniat că Planul Național de Redresare și Reziliență nu reprezintă un scop în sine, ci un instrument pentru dezvoltarea României și consolidarea încrederii partenerilor europeni.
„PNRR nu e un scop în sine, ci un instrument de dezvoltare a României”, a declarat Ilie Bolojan.
Potrivit premierului, în perioada următoare România ar urma să încaseze granturi importante prin PNRR.
„Ne intră direct granturi care, cumulat, în următoarele trei luni, înseamnă 4,6 miliarde de euro. Înseamnă consolidarea încrederii, pentru că acest program a fost asumat de toate guvernele României. Înseamnă încredere pentru România, în respectarea angajamentelor. Înseamnă și o societate care e mai așezată”, a afirmat premierul.
Bolojan: Legea salarizării introduce mai multă echitate
Referindu-se la Legea salarizării, Ilie Bolojan a spus că proiectul trebuia adoptat în anii trecuți, însă complexitatea acestuia a întârziat finalizarea sa.
„Legea salarizării trebuia adoptată în anii trecuți, dar, din păcate, fiind un proiect dificil, nu poți mulțumi toate categoriile care sunt impactate”, a declarat premierul.
Bolojan a susținut că legea urmărește un sistem salarial sustenabil, adaptat posibilităților economiei românești.
„Nu trebuie să prioritizăm imaginea, ci interesul României. E o lege care introduce mai multă echitate în salarii, este gândită conform puterii actuale a economiei românești, fără să mai recurgem la împrumuturi care depășesc suportabilitatea României. E un mecanism stabil”, a spus premierul.
Potrivit acestuia, majorările salariale ar urma să fie corelate cu evoluția economiei.
„Salariile ar urma să crească conform creșterii economiei”, a declarat Ilie Bolojan.
Bolojan: Legea salarizării nu ajunge la votul final săptămâna viitoare
ACTUALIZARE 18.20 Premierul a afirmat că printre proiectele aflate pe agenda PNRR se numără și cel privind incompatibilitățile și activitatea Agenției Naționale de Integritate (ANI).
„Un alt proiect este cel privind incompatibilitățile și ANI, depus de domnul Predoiu”, a declarat premierul.
Bolojan a precizat că Legea salarizării este, în continuare, unul dintre proiectele nefinalizate, iar discuțiile vor continua și în zilele următoare.
„În faza în care suntem, e puțin probabil să avem o dezbatere finală săptămâna viitoare. În două-trei zile, discuțiile ar putea fi încheiate, astfel încât, într-o nouă sesiune extraordinară, la începutul lunii august, Parlamentul să discute această lege”, a declarat premierul Ilie Bolojan.
PNRR și miza miliardelor de euro
ACTUALIZARE 18.15 „Am avut astăzi ultima şedinţă de guvern înainte de sesiunea extraordinară a Parlamentului de săptămână viitoare, în care discuţiile vor fi calate pe proiectele din PNRR şi am făcut o trecere în revistă a acestora, având în vedere impactul lor, câteva miliarde de euro finanţarea lucrurilor la autostrăzi, la spitale, la calea ferată, în toate localităţile din România”, a declarat Ilie Bolojan.
Premierul a precizat că săptămâna viitoare va fi una decisivă atât din punct de vedere parlamentar, cât și pentru adoptarea unor acte normative asumate prin PNRR.
„ Sunt șase capitole importante. Cu excepția unuia dintre ele, celelalte sunt într-o situație în care pot fi dezbătute și, eventual, aprobate”, a spus premierul.
Bolojan a oferit și exemple de proiecte aflate în diferite stadii de adoptare.
„Un proiect depus, care n-are probleme, este recompensarea personalului din ANAF și din vamă pentru încasările suplimentare pe care le vor realiza, pentru a fi combătută evaziunea fiscală și să se îmbunătățească colectările la buget. Proiectul e avizat la comisie și n-are probleme”, a declarat premierul.
Referindu-se la reforma administrației publice, Ilie Bolojan a afirmat că proiectul privind cariera funcționarilor ar putea suferi modificări.
„Al doilea este legat de cariera personalului din administrație, funcționari publici și contractuali. Vor mai fi, probabil, observații”, a spus acesta.
Premierul a vorbit și despre Codul urbanismului, pe care l-a descris drept un proiect cu impact major.
„Codul urbanismului este un proiect cu impact mare. Este în dezbatere, au avut loc discuții și există un acord ca modificările la proiect să se facă inclusiv pe aspectele care țin de București, astfel încât, de la 1 ianuarie 2028, eliberarea autorizațiilor de construire să se facă de Primăria Generală a Capitalei”, a declarat Ilie Bolojan.
În ceea ce privește decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire, premierul a explicat că proiectul stabilește cadrul pentru viitoare scheme de sprijin.
„Aici sunt două proiecte de lege, unul privind decarbonizarea sectorului de încălzire şi răcire, un proiect care reglementează că guvernele României vor veni cu scheme de finanţare a înlocuirii încălzirii pe lemne cu randamente scăzute, cu alte forme de încălzire, pompe de căldură geotermal-fotovoltaic şi aşa mai departe, în aşa fel încât lemnul care se taie din pădurile României şi poate fi înlocuit prin o folosire mai eficientă sau prin alte sisteme de încălzire, să fie într-o cantitate mai mică. De asemenea, s-a propus un proiect legat de reglementări privind proiectele pe hidrogen”, a spus el.
Știrea inițială
Legea salarizării reprezintă una dintre reformele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Actul normativ trebuia adoptat încă din 2023, însă termenul a fost amânat în repetate rânduri, iar după renegocierile cu Comisia Europeană a fost stabilit un nou termen-limită, în august 2026.
Tensiunile dintre Guvern și sindicate s-au amplificat după ce cele cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național au anunțat că se retrag din consultările privind actualul proiect al Legii salarizării și au cerut partidelor parlamentare să oprească procedura de adoptare a acestuia. Sindicatele susțin că proiectul nu mai poate fi corectat și solicită reluarea întregii reforme după învestirea unui Guvern cu puteri constituționale depline.
Și sindicatele din educație au refuzat consultările programate joi, la ora 14:00, cu Ministerul Muncii, pe care le consideră un simplu exercițiu de imagine.
Blocajul s-a accentuat după ce Curtea de Apel București a suspendat procedura de elaborare a proiectului de lege, în urma unei acțiuni formulate de Federația Sanitas.