Guvernul a sesizat CCR pentru un posibil conflict juridic de natură constituțională cu ÎCCJ, după ce instanța condusă de Lia Savonea a dat în judecată Executivul pentru că nu a plătit salariile restante ale magistraților. La întocmirea bugetului pentru anul 2026, deși sumele erau prevăzute inițial, Ilie Bolojan a decis să mute banii suplimentari alocați magistraților către plata ajutoarelor pentru pensionari și către restanțele primăriilor, măsuri cerute la acel moment de PSD.
DIICOT acuză presiuni
ACTUALIZARE 19:09 Reprezentanții DIICOT arată că dosarul legat de azilele din Bihor, în care Viorel Pașca, printre alții, este acuzat de trafic de persoane, a generat în spațiul public „declarații cu caracter politic” care „inoculează ideea că o anchetă penală este un spectacol, o demonstrație de forță sau un instrument folosit pentru a produce efecte politice”.
DIICOT respinge aceste acuzații și subliniază că ele reprezintă „o intervenție directă” într-o cauză penală aflată în plină derulare, ce depășește „dreptul legitim al oricărui cetățean de a critica o instituție a statului”.
Viorel Pașca: „Sunt mândru de ce am făcut”
Viorel Pașca a vorbit cu jurnaliștii, în așteptarea deciziei instanței cu privire la propunerea DIICOT de arestare preventivă în dosarul azilelor ilegale din Bihor. El susține că este mândru de activitatea derulată în ultimii 20 de ani și a detaliat cheltuielile curente pe care le avea cu îngrijirea persoanelor vulnerabile.
„Sunt mândru de ce am făcut, am conștiința împăcată, am adus un plus de mai bine și mai frumos societății în care trăim și oamenilor de acolo (…) Consider că am făcut bine (…) Cu siguranță, am făcut și greșeli, neintenționate. Că am fost naiv, una de exemplu (…) Fiecare încălcăm Legea, într-un fel sau altu. Dacă se consideră că am încălcat Legea, am salvat niște oameni”, a declarat Viorel Pașca, în fața Tribunalului București.
Parchetul General, solidar cu ICCJ
Ministerul Public își exprimă solidaritatea instituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție și susține fără rezerve apărarea independenței autorității judecătorești, „ca valoare fundamentală a statului de drept și garanție esențială a drepturilor și libertăților cetățenilor”, a transmis joi Parchetul General, după ce ICCJ a acuzat presiuni „fără precedent” din partea Guvernului, care a sesizat Curtea Constituțională în scandalul salariilor restante pentru magistrați.
ÎCCJ acuză „presiuni asupra justiției”
ACTUALIZARE 17:23 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) acuză Guvernul de „presiuni asupra justiţiei”.
„O asemenea conduită afectează independența justiției și încrederea cetățenilor că litigiile sunt soluționate exclusiv în fața instanțelor, pe baza legii și a argumentelor juridice, iar nu prin calificări publice anticipate sau prin presiuni exercitate în spațiul public. Într-un stat de drept, argumentele juridice se susțin în fața instanței de judecată. Independența justiției presupune ca procesele să fie soluționate în sala de judecată, prin hotărâri motivate, și nu influențate de declarații publice ale uneia dintre părțile aflate în litigiu”, a transmis Înalta Curte printr-un comunicat.
MF: Impact bugetar de 4,8 miliarde de lei
ACTUALIZARE 17:00 Ministerul Finanţelor susține că impactul bugetar este estimat la aproximativ 4,8 miliarde de lei, iar neexecutarea obligaţiilor în termenul stabilit de instanţă putând atrage penalităţi de până la 9 milioane de euro pentru fiecare zi de întârziere.
„În cazul în care hotărârea pronunţată în primă instanţă va rămâne definitivă, Guvernul şi Ministerul Finanţelor ar putea fi obligate să aloce integral aceste sume într-un termen de numai 10 zile. În opinia Ministerului Finanţelor, termenul stabilit de instanţă este incompatibil cu procedurile prevăzute de legislaţia privind finanţele publice, care impun parcurgerea unor etape obligatorii pentru modificarea bugetului de stat, inclusiv în cazul unei rectificări bugetare”, arată Ministerul Finanțelor în informarea prezentată în ședința de Guvern.
Bolojan: Nu e normal
ACTUALIZARE 14:45 Premierul Ilie Bolojan a declarat că nu este normal să existe o instanță care își majorează salariile, dar își decide și sentințele. Premierul interimar susține că pentru a plăti integral restanțele salariale ale magistraților, așa cum solicită Înalta Curte, Guvernul ar fi nevoit fie să majoreze deficitul bugetar, fie să reducă cheltuielile din alte domenii sau să crească taxele și impozitele.
Șeful Executivului a mai declarat că solicitările instanței conduse de Lia Savonea afectează separația puterilor în stat, iar ÎCCJ nu poate decide modul în care sunt repartizați banii de la bugetul de stat. „Poate să creeze un precedent pentru toate instituțiile”, a avertizat Bolojan. Citește mai multe AICI.
ACTUALIZARE 13:35 Potrivit informațiilor digi24.ro, Guvernul a decis să sesizeze Curtea Constituțională pentru conflictul cu ÎCCJ.
Știrea inițială.
„INFORMARE privind litigiul promovat de Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva Guvernului României și a Ministerului Finanțelor (dosar nr.1844/2/2026 – Curtea de Apel București) prin care se urmărește obligarea Executivului la suplimentarea bugetului cu sumele aferente titlurilor executorii scadente în anul 2026”, apare pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de astăzi.
Astfel, Executivul analizează tot astăzi oportunitatea sesizării CCR.
De unde a plecat totul
La începutul acestui an, în martie, Înalta Curte de Casație și Justiție a dat în judecată Guvernul Bolojan pentru neplata sumelor necesare achitării drepturilor salariale câștigate de magistrați în instanță. Restanțele provin din decizii prin care, în 2023, Înalta Curte și Parchetul General au majorat salariile judecătorilor și procurorilor cu 25%, cu aplicare retroactivă din 2018.
Guvernul alocase banii, dar i-a tăiat
Demersul vine după ce Executivul a tăiat o parte din sumele alocate ÎCCJ. Proiectul de buget pentru anul 2026 transmis Parlamentului prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în 2026, cu circa 50% mai mult față de anul anterior, sumă destinată inclusiv plății drepturilor restante rezultate din hotărâri judecătorești.
Guvernul a decis însă amânarea unor plăți, redirecționând fonduri către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei.
„Puterea judecătorească nu poate stabili cum se distribuie banii publici”
În nota de informare discutată în ședința de Guvern, autoritățile de la Palatul Victoria susțin că ÎCCJ nu poate interveni în felul în care sunt distribuiți banii din bugetul de stat.
„Puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat. Obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector (plata restanțelor salariale din justiție), instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, act ce reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului”, arată documentul.
Argumentele Înaltei Curți
În acțiunea în instanță, Înalta Curte a susținut că neplata sumelor restante încalcă dreptul de proprietate al magistraților și principiul separării puterilor în stat. În cererea de chemare în judecată, ÎCCJ susţinea că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care deţin titluri executorii neexecutate de peste zece ani.
Totodată, instanţa supremă acuza Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat şi subminează legitimitatea instanţelor.
Editor : A.G.